20.12.2015,  19:11:24 | 9 comentarii | 1006 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Prima comunicare susţinută în Sala de conferinţe „Nicolae Sădean”: Câteva cuvinte despre Nicolae Sădean – destoinicul mecanic interbelic al conductei de apă a Primăriei Petroşani
de Marian BOBOC
După cum v-am informat în ediţia noastră trecută, la iniţiativa directorului general Costel Avram, de joi, 17 decembrie, sala de conferinţe a SC Apa Serv Valea Jiului poartă numele lui Nicolae Sădean. Cu acest prilej, Marian Boboc a prezentat comunicarea „Câteva cuvinte despre Nicolae Sădean – destoinicul mecanic interbelic al conductei de apă a Primăriei Petroşani”, elogiind gestul fără precedent în Valea Jiului făcut de conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., de a da unei săli un nume după acela a unui meseriaş: Nicolae Sădean. 
   
Câteva (ne)fericite toponimii 
 
De la bun început, trebuie spus că în Petroşani o instituţie care, conform titulaturii, ar trebui să fie de cultură, un parc şi o stradă poartă numele unor foşti cetăţeni ai Petroşaniului răposaţi, respectabili – căci despre morţi numai de bine…, dar care nu au excelat/ performat în domeniul lor, fie el cultural, ori administrativ. Câteva instituţii şcolare din urbea noastră poartă nume de rezonanţă naţională: Mihai Eminescu, Dimitrie Leonida, I.G. Duca. Ba un liceu din proximitatea cătunului momârlănesc Slătinioara are nume chiar de regină: Carmen Sylva (de fapt, de pseudonim literar al Reginei Elisabeta; numele de Carmen Sylva de pe frontispiciul colegiului intră în conflict de… cacofonie cu „informatică”, creând astfel un sentiment lingvistic dezagreabil). Însă, toate aceste personaje care au însufleţit viaţa culturală, tehnică sau politică nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu Petroşaniul, sau Valea Jiului. Din fericire, Petroşaniul are o şcoală care poartă numele unei personalităţi locale cu merite deosebite, preotul ortodox şi marele patriot Avram Stanca, un teatru cu numele scriitorului Ion D. Sîrbu şi o stradă cu numele lui Nicuşor Gociu, un erou al Petroşaniului care şi-a dat viaţa la Revoluţia din 1989.
Trebuie spus că obiceiul de a da numele unei personalităţi unei clădiri, instituţii, fabrici a fost preluat din epoca interbelică şi de comunişti, în Petroşani existând Sala „Gheorghe Apostu” (fostul Cazinou al Funcţionarilor), iar în Valea Jiului puzderie de capacităţi industriale au fost botezate cu numele unor fruntaşi comunişti: „Vasile Luca”, „Gheorghe Gheorghiu Dej”, „Ana Pauker” ş.a.m.d.
Amintesc că în minerit există cutuma ca unele lucrări să poarte numele şefului brigăzii care a săpat un suitor, un plan etc. De exemplu, pe vremea cât am lucrat la Mina Livezeni, exista suitorul lui Iugan(u), planul lui Iugan(u), planul lui Pipan ş.a. Bineînţeles că aceste denumiri fac parte dintr-o toponimie industrială în mişcare care, datorită specificului lucrărilor miniere, la un moment dat sunt acoperite de cărbune şi… de uitare, numele lor rămânând doar în mintea celor care au făcut şut în acea zonă minieră. Această tectonică a uitării denumirilor lucrărilor miniere ar merita un studiu aparte.    
Am uzat de această introducere pentru a înţelege contextul evenimentului de astăzi (joi, 17 decembrie a.c. – n.r.):
 
Redenumirea sălii de conferinţe a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.
 
Nu cunosc în Petroşani, sau în Valea Jiului, nici o clădire, atelier, sau măcar o amărâtă de baracă să poarte denumirea unei calfe, ucenic, meseriaş sau meşter care a activat într-o uzină, fabrică, întreprindere locală. Aceasta spune mult despre capacitatea de a „uita” a noastră, a tuturor românilor, dar şi despre nepăsarea, ca să nu-i spun incultura, celor care vremelnic fac umbră birourilor directoriale/ manageriale. Din fericire, actuala conducere a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. face excepţie de la această regulă şi astăzi va boteza sala de conferinţe, care, de fapt, este interfaţa instituţională a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. cu presa, cu societatea reală şi cu firmele cu care colaborează.
Ziua de astăzi, joi, 17 decembrie 2015, va rămâne, cu siguranţă, în memoria bravei întreprinderi care ne furnizează non-stop, cu destul şi discret eroism al angajaţilor săi, apa noastră cea de toate zilele, căci de astăzi (joi, 17 decembrie a.c. – n.r.) această sală va purta numele lui Nicolae Sădean. Dar…
 
…who is Nicolae Sădean?
 
Desigur cei care au citit cartea subsemnatului „Vremea apeductului/ File din istoria producţiei şi exploatării apei în Valea Jiului”, prima carte-document despre acest subiect din judeţul Hunedoara, au deja răspunsul la această întrebare. De aceea nu lor le sunt adresate rândurile de mai la vale.
Nicolae Sădean a fost mecanicul conductei de apă a Petroşaniului din 1919 până la tragicul său sfârşit, 1940. Deci, nu greşim dacă spunem că Nicolae Sădean a fost mecanicul interbelic al apeductului primăriei Petroşani, primul şi singurul mecanic român al conductei de apă. Vă voi prezenta câteva date care vor contura biografia şi profilul moral/ economic al mecanicului apeductului Petroşanilor, Nicolae Sădean: 
 
Generozitatea mecanicului Sădean
La 25 septembrie 1927 are loc la Petroşani un eveniment important: Sfinţirea Drapelului Tricolor al Reuniunii Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Români din Valea Jiului. Cu acest prilej are loc şi o sesiune de donaţii ale înstăriţilor membri ai reuniunii pentru construcţia Căminului de Ucenici Români „Avram Brânduşa”. Printre donatori se află şi Nicolae Sădean, mecanicul apeductului, care donează 5.000 de cărămizi şi se obligă să suporte gratuit şi lucrările de canalizare şi de introducere a apeductului. Gestul arată generozitatea mecanicului conductei de apă şi implicarea în problemele urbei.
 
Certificatul mecanicului Sădean
Conform uzanţelor vremii, în epoca interbelică meseriaşii depuneau periodic câte o cerere-tip pentru certificarea meseriei, echivalentul autorizaţiei de astăzi. Aceste cereri/ certificate, aparent banale, reprezintă pentru cercetătorii ca mine ai istoriei locale o sursă importantă de informaţii referitoare la istoricul activităţii meseriaşilor şi peisajului comercial loco. La 29 septembrie 1931, primarul Petroşaniului primeşte următoarea cerere: „Subsemnatul Sădean Nicolae, domiciliat în comuna Petroşani, cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune ca să mi se elibereze un certificat, având lipsă de autorizaţie pentru înregistrarea firmei”.
Cererea mecanicului conductei de apă beneficiază de un feed-back administrativ corespunzător, primarul Niciu eliberându-i tot în aceeaşi zi certificatul: „Primăria comunei Petroşani, prin aceasta certifică că Sădean Nicolae este născut la 1 iulie 1892 în comuna Răhău, judeţul Alba, şi că are domiciliul stabil în această comună (Petroşani, adică - n.a.) şi că o întreprindere tehnică exercită această meserie pe baza brevetului de meserie eliberat de Primăria plasei Petroşani, cu nr. D.38 - 921. Acest certificat s-a eliberat la cererea proprie pentru a-l folosi la înregistrarea firmei”.
 
File din angajamentul lui Sădean
Fiţi liniştiţi, nu e vorba de angajamentul la Securitate, pardon Siguranţa Statului, ci de angajamentul luat de Nicolae Sădean faţă de edilii Petroşaniului, de fapt oferta acestuia prezentată la o licitaţie publică:
„În urma publicaţiunei din 18 XI sub No. 4976/ 1932, cu onoare înaintez cererea pentru ocuparea postului de şef mechanic al Uzinei de apă a oraşului Petroşani şi comunele aparţinătoare la această conductă.
Subsemnatul Nicolae Sădean mă angajez a întreţine întreaga reţea a conductei principale, începând de la izvor până prin toate comunele care au foloase de această conductă, atât cât şi oraşul Petroşeni. Pe lângă întreţinerea conductei principale mă oblig a întreţine în bună stare toate fântânile comunale ce sunt instalate pe străzi, atât cât şi robinetele principale şi robinetele de incendiu, punându-mi-se la dispoziţie tot materialul necesar ce vor cere necesităţile acestor reparaţiuni, transportat la faţa locului. Pe lângă întreţinerea conductei de apă, mă oblig a întreţinea şi canalizarea ce este pe conducta din oraşul Petroşeni.
Toate aceste lucrări le voi executa cu personalul meu angajat şi toate lucrările de reparaţiuni le voi face în atelierul meu, fără nicio pretenţie din partea Primăriei.
Eventuale lucrări necesare ce se vor ivi, ca de exemplu lucru de strung, sudat cu oxigen şi lucru de zidărie, atât cât şi la caz că voi fi nevoit a folosi mai mult ca un instalator, un ucenic şi doi ziuaşi, Primăria va fi îndatorată a suporta toate spesele.
Condiţiunile mai detaliate să fie acelea ce le-am avut în contractul din anul 1931. Acest angajament îl fac pentru suma globală de lei unasutăşaptezecidemii anual, începând cu data de angajare/ Petroşani/ 20 XII 1932/ Cu deosebită stimă Nicolae Sădean”.
 
Un ales spirit comercial
Majoritatea plicurilor în care se aflau ofertele lansate la licitaţie de Primăria Petroşani pentru conducta de apă nu atrăgeau prin nimic atenţia, nu săreau în ochi. Erau plicuri simple, de diverse culori (albe, roze, galbene) şi forme (obişnuite şi lunguieţe). Însă dintre toate, unul singur ieşea în evidenţă la fiecare licitaţie: cel al lui Nicolae Sădean. Culoarea antetului aplicat pe frontispiciul plicului - pe care e scris numele destinatarului („Către Onor./ Primăria Comunei Urbane Petroşeni”) - i-ar fi stârnit invidia şi marii actriţe Elizabeth Taylor. În centrul antetului violet, căci violetă era culoarea antetului, scrie: „Nicolae Sădean/ Petroşani/ Birou şi depozitul (Str. Reg. Ferd. No. 59)/ Ateliere speciale în casa proprie (Str. Prinţul Nicolae No. 14)”. În stânga acestor rânduri, tot din antet aflăm că Sădean a fost un pionier în domeniu, înfiinţând „Prima prăvălie mecanico technică românească în Valea Jiului”. Asta da informaţie patriotică, de primă mână am putea spune. În sfârşit, în partea din dreapta a antetului aflăm şi adresa telegrafică: „Tehnica fondat la anul 1919/ Telefon No. 55”. 
Pe verso-ul plicului, la expeditor, scrie doar atât: „Oferta lui Nicolae Sădean, pentru întreţinerea conductei”.
Faptul că Nicolae Sădean, mecanicul şef al conductei de apă a Petroşaniului, şi-a tipărit, pentru corespondenţa oficială, plicuri personalizate cu datele firmei sale, arată grija pe care acesta o avea pentru imaginea firmei sale, „Technica”, ceea ce denotă şi un spirit comercial ales. Câtă istorie şi moravuri ale vremii se pot ascunde într-un banal antet de plic…
 
Un sfârşit fără happy-end…
Din păcate, Nicolae Sădean va avea parte de o moarte tragică, consemnată succint la 28 aprilie 1940 în presa locală:
„Sinucidere. Nicolae Sădean, maestrul şi şeful conductei de apă din Petroşani, în etate de 48 de ani, s-a sinucis prin strangulare. Numitul a scris câteva rânduri d-lui primar al oraşului, în dimineaţa zilei de 16 aprilie a.c., arătând că din motive familiare s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor. După aceasta s-a suit în podul casei, şi cu o frânghie s-a spânzurat de un stâlp, unde a fost găsit mort. Numitul e regretat de toţi cei care l-au cunoscut, fiind un maestru bun şi singurul român din oraş specialist în branşa sa. Înmormântarea sa a avut loc la 19 aprilie a.c.”. O lovitură grea dată nu doar conductei de apă ci şi spiritului patriotic…
 
În încheierea
 
acestor rânduri, îmi exprim satisfacţia că SC Apa Serv Valea Jiului S.A. este întâia întreprindere din Valea Jiului care scoate din uitare numele unui meseriaş emblematic pentru producţia şi exploatarea apei în Petroşani. Nicolae Sădean. Bravo, domnule director general Costel Avram, că aţi avut ideea de a devoala fascinanta istorie a apeductului petroşenean!


Comentarii articol (9 )

#1 Valeriu Butulescu20.12.2015,  23:16:22
Felicitări, domnule Marian Boboc, pentru incursiunea inspirată în istoria exploatării apei în Valea Jiului. Este benefică şi generoasă ideea de a imortaliza numele unor oameni cu merite din trecutul Văii Jiului. Condiţia de a fi români n-ar trebui să fie obligatorie! Cred însă că se putea găsi o soluţie ceva mai diplomatică. Un atelier mecanic de la APASERV (unde se lucrează pe strung şi se sudează cu oxigen)putea primi numele "Nicolae Sădean", fără a se recurge la casarea brutală a denumirii "Londra" a Sălii de Conferinţă, prea puţin ancorată în mecanică. Pentru că vă cunosc pasiunea pentru istorie şi activitatea laborioasă de documentarist, vă rog să reţineţi (pentru o viitoare ediţie) de ce această sală s-a numit "Londra" şi nu "New York" sau "Iancu Jianu". Sala Londra a primit această denumire deoarece la Londra, la sediul central al BERD, în data de 06 iunie 1996, s-a semnat acordul istoric de împrumut garantat de Guvernul României dintre BERD si RAAVJ. A fost un moment decisiv pentru evoluţia firmei din Petroşani. După doar patru ani şi jumătate, la 31 decembrie 2000, Valea Jiului avea, în sfârşit, apă potabilă 24 de ore din 24. Aceea este sala unde s-au semnat apoi alte documente importante pentru buna funcţionare a acestui serviciu public, atât de imporatant pentru oameni: serviciul de Apă-Canal. În această sală, la inaugurare, au fost prezenţi deputatul englez Mike Hankock, Preşedintele comitatului Hampshire, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti, un înalt comisar UE si multe alte personalitati. Aceşti oameni ne-au mulţumit pentru gestul de a boteza sala cu numele capitalei Marii Britanii. Acolo au lucrat consultanţii de la Mott MacDonald, cei de la United Utilities. Marea Britanie a avut o contribuţie excepţională în procesul de modernizare a serviciului de Apă-Canal într-o perioadă în care intrarea României în UE era doar o dorinţă. Până şi azi consultanţa pe programele finantate de UE este asigurata de Halcrow, la fel ca in ultimii 7 ani. Abandonarea fără motiv a vechii denumiri simbolice pentru Anglia este un afront adus unei ţări care ne-a ajutat enorm în faza de început a modernizării APASERV. Un asemenea gest, departe de a fi unul patriotic, e mai degrabă o inabilitate diplomatică (la limita xenofobiei), care nu consolidează, ci deteriorează relaţiile bilaterale. Probabil ştiţi, în Bucureşti există o stradă "Londra". Dacă peste noapte primarul general al Bucureştiului i-ar schimba denumirea în "Dan Iosif", fiţi sigur că Ambasada Marii Britanii la Bucureşti ar depune imediat o notă de protest la Ministerul Român al Afacerilor Externe, calificând decizia drept "act neprietenos".
#2 ???22.12.2015,  21:33:57
Ma intreb si eu ca prostul, la Londra este vreo strada cu numele Bucuresti?? De cenumai noi trebuie sa fim prietenosi cu altii, si altiui cu noi,ba?
#3 Valeriu Butulescu23.12.2015,  01:45:30
Întrebarea Dv, departe de a fi prostească, este justificată. Acordarea acestor denumiri se străzi se face pe bază de reciprocitate, prin demersuri ale MAE. Un semne de respect şi de recunoaştere între state. Ţine de curtoazia diplomatică. Există o Romanian Street la Londra, există şi alte repere româneşti în toponimia Angliei, dar şi a altor ţări. La Atena, de exemplu, există chiar o librărie "Eminescu". De unde rezultă că grecii nu-i poartă pică Luceafărului pentru faimosul vers "grecotei cu nas subţire"! Sărbători fericite vă doresc tuturor!
#4 Boboc Marian23.12.2015,  22:03:50
Eu cred că ideea conducerii Apa Serv a fost foarte bună. Şi ideea Dvs. se poate aplica, în sens invers - un atelier mecanic de la Apa Serv (sau poate casieria) să se numească LONDRA....
#5 Valeriu Butulescu31.12.2015,  06:01:19
Cred că nu m-am făcut înţeles. În urmă cu 20 de ani Sala aceea a primit denumirea de "Londra" într-un cadru festiv, în prezenţa autorităţilor engleze. Ideea conducerii de a abandona denumirea Londra e mai degrabă un act provocator îndreptat împotriva englezilor, fie din necunoaşterea evenimentelor despre care v-am vorbit, fie din xenofobie, cu pretenţie de patriotism. Casieria nu se poate numi Londra. Cei care ridică bani grei de-acolo nu sunt englezi.
#6 Valeriu Butulescu02.01.2016,  03:01:41
Ştiţi cum se numeşte piaţa centrală a Craiovei? Acolo unde s-a ţinut Revelionul în aer liber? Se cheamă William Shakespeare! Reţineţi! Nu Ion Oblemenco, nu Dumitru Mititelu!Nu Mihai Viteazu! Se hheamă William Shakespeare! Olguţa, care a fost şi ea mare peremistă a acceptat. Deşi Shakespeare n-a fost niciodată oltean... Şi nici peremist...
#7 Boboc Marian06.01.2016,  12:12:16
Domnule Butulescu cred că deja băteţi câmpii. Încă puţin şi o scrieţi că şi această sală ar trebui să poarte numele lui Carol Schreter, răposat primar al Petroşaniului. Chiar nu înţelegeţi despre ce e vorba? Nu mai insistaţi, că vă faceţi de ruşine. Invocaţi nişte argumente de-a dreptul puerile. Adică, dacă am comis o greşeală, nu se mai poate îndrepta?! Sunt şi oameni care îşi schimbă numele, d-apoi o biată sală din Colonia de Jos a Petroşaniului. Este curios că nu v-aţi manifestat până acum preocuparea despre numele sălii de conferinţe. Poate o să fiţi alături de iniţiativa schimbării denumirii Parcului Central. Să sperăm că nu veţi inventa şi atunci alte bazaconii... La Mulţi Ani!
#8 Boboc Marian06.01.2016,  16:59:16
Exemplul cu Craiova e foarte bun, merită urmat: să schimbăm numele Parcului Central din Petroşani cu Byron... Sau am putea să-i spunem pentru liniştea anglofonă a D-lui Butulescu - Parcul "Londra" - Intrarea - "Carol Schreter".
#9 Constantin Dobre06.01.2016,  18:39:53
@ Valeriu Butulescu Apropo de reciprocitate, va sunt recunoscator daca d-ati un link catre locatia exacta a "Romanian Street" la/in Londra. De mai mult de 25 de ani locuiesc si ma invart prin Londra si n-am auzit si nici n-am intalnit vreo strada cu numele exact "Romanian Street". Va multumesc anticipat, Constantin Dobre


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 6 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter