20.12.2015,  19:23:21 | 1 comentariu | 1478 vizualizari
Primim la redacţie / Turismul nu salvează Valea Jiului
de Ziarul Vaii Jiului
Valea Jiului este o depresiune intramontană situată pe râul Jiu. Este cunoscută pentru bogăţiile sale naturale, exploatate de către statul român prin mine de huilă, zonă evident monoindustrială. Munţii ce o încadrează sunt Munţii Retezat (respectiv munţii Tulişa, Retezatul mic), Munţii Vâlcan, Munţii Parâng, Munţii Şureanu. Odată cu închiderea minelor însă toată Valea Jiului este pe moarte, rezultatul fiind foarte mulţi şomeri şi migraţia atât internă cât şi internaţională.
Factori ce stimulează migraţia: „continuarea studiilor, căsătoria, divorţul, căutarea unui loc de muncă mai bun, dezvoltarea unei activităţi economice, pensionarea, relaţii de serviciu nesatisfăcătoare, decesul unei rude, nevoi personale, inadaptarea la locul de muncă, stare civilă, posibilitate de utilizare mai bună a cunoştinţelor profesionale, reputaţia locului” (Prodanciuc Robert, Demografie, editura Universitas, Petrosani, 2014). Cauzele ce favorizează migraţia sunt în principal economice, apoi sociale şi politice. Printre cei care migrează sunt, în principal, tineri. Tinerii din Valea Jiului pleacă pentru a-şi continua studiile, a-şi întemeia o familie, pentru afirmare socio-profesională, autoactualizare etc. Deci, condiţii de muncă şi de viaţă mai bune, un viitor! Printre şomeri sunt şi tineri şi adulţi. Dar câţi dintre aceştia sunt şomeri voluntari? Câţi sunt involuntari? Conform ZVJ: „În Valea Jiului, situaţia şomerilor în evidenţă este următoarea: Petroşani – 1.507, Vulcan – 672, Lupeni – 640 şi Petrila – 847” - o situaţie destul de proastă. 
Au fost alocaţi bani europeni pentru integrarea şi readucerea pe piaţa muncii a şomerilor. Cu toate că, neexistând o mare diversitate pe piaţa muncii, în Valea Jiului, mulţi au rămas în continuare şomeri. S-au alocat bani şi pentru instruirea şomerilor, astfel mulţi puteau face cursuri, unele unde erau chiar plătiţi. Sunt curios câţi dintre şomerii care au lucrat iniţial în mină, au şi participat la astfel de cursuri, plătite sau nu.
Evident, Valea Jiului trebuie să iasă din această criză şi să evolueze. Când profesorul şi antropologul american David Kideckel a venit să facă un studiu în Valea Jiului, a observat că majoritatea locuitorilor chestionaţi consideră că soluţia pentru redresarea economică a Văii Jiului, pentru evoluţia ei este turismul. Fiind operator de teren, sondaj de opinie pentru dânsul în studiul efectuat, am făcut chestionare în zona colonie din Petroşani. Toţi cei chestionaţi de către mine au considerat turismul ca fiind salvarea Văii Jiului! Nici un alt răspuns nu am primit, doar turism! Un lucru pe care vreau să-l menţionez este faptul că am întâlnit mulţi şomeri, iar ei ca ocupaţie s-au numit casnici (majoritatea erau bărbaţi). Majoritatea celor care au răspuns că turismul este soluţia, unii care s-au trecut ca şi casnici, au un nivel de instruire scăzut, printre ei fiind şi oameni care aveau 8 clase. Nivelul de instruire îl dă de obicei şi pe cel de cultură, iar la capitolul cultură mulţi locuitori din Vale nu putem zice că stau aşa de bine, motiv pentru care sunt şi aşa de reticenţi când vine vorba de a fi chestionaţi, privind studiile ştiinţifice, lucru despre care poate nu au habar mai deloc! David Kideckel însă a considerat şi el că turismul nu este salvarea Văii Jiului.
În continuare, voi prezenta câteva argumente pe care le consider veridice şi care arată că turismul nu este salvarea în Valea Jiului. În primul rând, când vorbim de Valea Jiului vorbim de o microregiune urbană, formată din oraşele Petroşani, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Lupeni şi Uricani. Vorbim în continuare de funcţiile oraşelor, deoarece fiecare dintre oraşe îndeplineşte anumite funcţii, iar fiecărei funcţii le sunt subordonate anumite tipuri de oraşe. Avem, deci, 6 funcţii:
1) funcţia comercială; 2) funcţia industrială (care este singura funcţie dezvoltată în oraşele din Valea Jiului); 3) funcţia culturală; 4) funcţia de rezidenţă temporară, unde vom distinge: oraşe spital, oraşe staţiuni balneare şi oraşe staţiuni de odihnă(unde intră staţiuni maritime şi staţiuni montane); 5)funcţia administrativă şi politică; 6)funcţia militară. (Fulger Ioan Valentin, Sociologie urbană şi rurală, 2015, Universitatea din Petroşani)
Turismul, ca „activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere” (https://dexonline.ro/definitie/turism) este o activitate care ţine de funcţia de rezidenţă temporară a oraşelor. Noi am avut funcţia industrială ca fiind mai dezvoltată şi mai singura dezvoltată. Ne trebuie o diversitate pe piaţa muncii, nu doar minerit, nu doar turism. Deci, nu putem transforma Valea Jiului într-o staţiune montană, într-o activitate cu caracter recreativ sau sportiv. Este imposibil şi stupid în acelaşi timp. Putem dezvolta turismul de la noi, fiind un lucru inteligent, lucru ce, momentan, oricum nu prea este posibil din cauza incompetenţei, ineficienţei şi ignoranţei politicienilor din Vale, dar şi a investitorilor, magnaţilor şi locuitorilor Văii.
Valea Jiului mai este numită şi Valea plângerii, poate şi din faptul că mulţi locuitori ai Văii Jiului nu fac nimic altceva decât să se plângă. (sintagma „Valea Plângerii” a apărut pentru prima dată în presă în 1922, după cea mai mare explozie produsă vreodată în mineritul Văii Jiului, când au murit 82 de oameni la Mina Aurelia Lupeni; deci are legătură cu lacrimile văduvele, copiilor, comunităţii Văii Jiului vărsate atunci, dar şi la alte explozii, nu cu ceea ce susţine Beserman – nota lui Marian Boboc). Au devenit specialişti în aşa ceva, ei înşişi devenind în acelaşi timp şi una din forţele regresive în evoluţia Văii Jiului, pe lângă politicienii şi magnaţii care sunt principalele forţe regresive. (printre „forţele regresive” se regăsesc sindicaliştii, dar şi unii intelectuali, astăzi cadre universitare care, de exemplu, la mineriade aplaudau acţiunile în forţă ale ortacilor, în loc să le explice greşeala – nota lui Marian Boboc).  
Apoi, câte locuri de muncă va crea turismul în Valea Jiului şi care vor fi acelea? Vor fi, însă, dispuşi oamenii să lucreze în turism? Cum poate turismul să creeze locuri de muncă pentru a susţine economia întregii văi? Nu poate! Este o naivitate să considerăm că turismul salvează Valea Jiului, pentru că nu o face! Mulţi dintre cei care consideră că turismul este salvarea, înţeleg realitatea socială la nivel de cunoaştere comună.
Din punctul meu de vedere, ceea ce trebuie să facem în Valea Jiului nu este să investim doar în peisaje, ci şi în oameni. Valea Jiului să nu fie recunoscută doar după frumuseţile mediului natural,  ci şi după frumuseţile oamenilor. Trebuie să investim în ce este mai important: în oameni! Funcţia culturală ar putea fi dezvoltată foarte mult, putem investi în intelectuali, putem atrage investitori, putem face multe. Putem să ne conservăm patrimoniul cultural şi industrial, precum David Kideckel zicea. Putem face politică, pentru că prin politică poţi schimba, cu ocazia asta poate va dispărea şi acea mentalitate primitivă şi periculoasă de a vota acelaşi primar pe motiv că el şi-a băgat deja bani în buzunar, nu o să mai fure şi că dacă vine altul o să fure cât încape. Trebuie să ne oprim să ne plângem, să ne plafonăm, să nu mai sperăm că o să vină Dumnezeu să ne salveze şi să facem noi ceva, pentru viitorul celor care vor veni  după noi. Când cei care vin după noi se vor uita la ce am lăsat în spate, să nu ne considere nişte incompetenţi şi ignoranţi, ci oameni care au făcut ceva pentru ei, care au lăsat ceva util în urmă, nu plânsete, naivitate şi ignoranţă.
Edy Dragoş BESERMAN

Comentarii articol (1 )

#1 Valea jiului20.12.2015,  19:55:49
Corect dar primari dau petreceri pentru a fi realesi.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter