22.12.2015,  23:20:33 | 0 comentarii | 924 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Crăciunul la Petroşani
de Marian BOBOC
Acest foileton trebuia să apară în „Avântul” în preajma Crăciunului anului 1937. Însă, din cauză că redacţia a fost ocupată cu redactarea numărului festiv, în 54 de pagini, care a fost „o adevărată revelaţie, unică până acum în presa periodică din provincie”, articolul este reprogramat anul următor, în ediţia nr. 2/ 8-15 ianuarie 1938.
Semnatarul articolului „Crăciunul la Petroşani”, P.C.S. Arhimandrit Iuliu Scriban, a fost o figură de primă mână a ortodoxiei româneşti, fiind nu doar profesor de teologie, arhimandrit, ori misionar, ci şi un colaborator, uneori polemic, al mai multor publicaţii, printre acestea numărându-se şi săptămânalul care apărea la Petroşani, „Avântul”.
Chiar dacă este scris în 1937, Arhim. Scriban avea atunci 59 de ani, cred că cele mai multe dintre observaţiile de ordin teologic/ social se potrivesc şi astăzi. (M. BOBOC) 
 
1. Ca în toată ţara, se înţelege că şi la Petroşani Crăciunul îşi va aduce darurile lui. Va aduce încetarea lucrului şi veselia obişnuită a sărbătorii. Ca pretutindeni, tineri şi bătrâni îl aşteaptă cu o bucurie deopotrivă. Aceştia gustă nu numai fericirea clipei, pentru o sărbătoare care mângâie pe toată lumea, ci şi duioasele amintiri din vremea când şi ei erau copii şi tineri.  Dacă acum ei nu mai pot avea veselia săltătoare a copiilor şi tinerilor, fiindcă sunt prea mult apăsaţi de anii vieţii şi de gândul că poate nu mai apucă alt Crăciun, tinerii însă dacă nu se pot sprijini pe amintiri, sorb din plin toată bucuria clipei de acum, care le va fi fericită amintire în anii de mai târziu.
De aceea, Crăciunul rămâne Crăciun. El revarsă peste tot gânduri de frăţie. Fiecare ştie că în zilele Crăciunului el nu va simţi greul unei munci istovitoare, ci gânduri mai alese şi mai sfinte vor pluti peste ai lor.
Totuşi, Crăciunul nu este chiar la fel pentru toţi. Unul este Crăciunul orăşeanului, altul al ţăranului. Pe urmă, nu în toată ţara stăpânesc unele şi aceleaşi obiceiuri.
Da, Crăciunul ne aduce şi darul frumoaselor datini din moşi-strămoşi. Le aşteptăn cu drag şi sporim cu ele fericirea noastră. Dar pe ici, pe acolo, ele s-au ştirbit. Aceasta s-a întâmplat mai ales la oraş. De acolo s-au molipsit şi unele sate. De unde semnul Crăciunului este steaua de la Răsărit, cu care umblă copiii şi cântă prin casele oamenilor cântece de stea, în casele multor orăşeni a străbătut acum bradul de Crăciun. Când vin copiii cu steaua, mulţi din aceştia nu vor să ştie de ea, fiindcă se îndestulează cu bradul. Tot de la oraş, şi satele au început a primi bradul. Pe unde sunt mulţi străini şi au acest obicei al Crăciunului, l-au luat de la ei şi românii. Iată, deci, că datinile se învârstează şi că nu se mia găsesc pretutindeni aceeaşi obiceiuri. De aici urmează că nici noi nu le putem gusta cu aceeaşi însufleţire. Într-adevăr, dacă Crăciunul îmi aduce datini străine, pe care nu le-am gustat în copilăria mea, eu nu pot să le simt.
Bradul de Crăciun, însă, este lucru nemţesc. El îmi poate aduce chipul frumos al unui copac de podoabă a munţilor, dar nu-mi aduce nimic din cântările Crăciunului. În povestirea despre naşterea Domnului este vorba de stea, nu de brad. De aceea nu ne putem veseli de brad ca de stea, fiindcă numai aceasta a dat naştere şi cântecelor pentru Naşterea Domnului, pe când bradul nu. Învrâstarea obiceiurilor noastre cu datini străine schimbă ceva din priveliştile Crăciunului şi face că nu mai suntem toţi aceeaşi inimă în faţa lor, fiindcă unii le-am avut, iar alţii nu.
 
2. Cum o fi la Petroşani? Într-un ţinut care a fost atâta vreme sub străini şi unde fără îndoială locuiesc atâţia care sunt de alt neam şi altă lege ca noi, Crăciunul trebuie să aibă înfăţişări cu care nu suntem deprinşi.
Cu toate acestea, cu dreptul este să spunem: fiecare să-ţi ţie datina lui! Prin gândul că s-a născut Hristos, că el este pentru toată lumea, nu ne putem bucura cu toţii şi a simţi că sărbătoarea este a tuturor. Doar aşa a fost cuvântul de vestire al îngerilor către păstori în jurul Vitleemului: Iată vestesc vouă, bucurie mare, care va fi la tot norodul (Luca, 2,10). Deci, să fie bucuria aceasta asupra tuturor, fiindcă Iisus nu este numai al unui popor, ci al tuturor neamurilor!
Dar dacă Hristos este cel ce ne apropie şi ne uneşte peste felurimea datinilor, să petrecem şi sărbătoarea Naşterii sale sub stăpânirea lui, în duhul lui! Să gustăm o sărbătoare de înălţare sufletească! Să avem veselia ospăţului mai bogat şi a mesei mai încărcate, după cum e datina sărbătorii, dar peste toate să stăpânească tresăltarea sufletească pentru sărbătorirea Domnului! Să se audă gândire de povestiri alese despre Crăciun, să ne împărtăşim din graiuri sfinte, din cetiri pe care le gustăm singuri ori din cetitul altora. A umplea întâlnirile noastre cu astfel de povestiri, la un pahar de ceai, la o gustare de vin, ar fi o faptă din cele mai curate. Când astfel de obiceiuri s-ar înfiripa între noi, ar fi pricină de cea mai mare mulţumire pentru ţară. Ar însemna că oamenii ştiu să preţuiască sărbătorile, ştiu să le cinstească şi să tragă tot folosul din ele. Asta trebuie să fie sărbătorile… prilejuri din care oamenii ies mai înălţaţi sufleteşte, mai îmbunaţi şa mai voioşi în treburile lor. Din nefericire, mintea oamenilor stă încă plină de întuneric şi folosesc sărbătorile de-a-ndoaselea. Atâţia sunt cei ce, în loc de a se înălţa prin ele, se prăbuşesc. Ei le iau drept prilejuri de a se tăvăli în noroiul patimilor. Cu aceasta, ei spurcă sărbătoarea. În loc de a o cinsti, se mânjesc şi pe ei. De câte ori nu avem tristul prilej de a ceti că de sărbători s-au petrecut atâtea bătăi, atâtea junghieri! În loc de a păstra sărbătoarea în cinstea ei, prin gustări ales şi împărtăşirea celor sfinte, ei socotesc mare ispravă a bea, a se ameţi, a se tâmpi. Da, fiindcă băutura aceasta aduce. Fură omului minţile. Apoi un nărav oarecare te-ar face să te simţi şchiop, olog; dacă ai vedea că nu mai poţi lucra cu o mână, nu-i aşa că te-ai cruci? N-ai spune oare: Da la naiba cu aşa apucătură, care-mi fură mâinile şi picioarele!
Dar băutura îţi fură minţile. Oare nu e mai rău? Atunci, cum că te-ai feri de una, dar te învoieşti cu alta? Auzi, d-ta, să primeşti ca să fii tâmpit pe atâtea ceasuri, după ce ai băut! Şi să mai spui apoi că aceasta se mai cheamă petrecere! Cum petrecere şi veselie, când îţi fură minţile?!
Haram de aşa veselie! Merită să-i dai cu huo! că răsplăteşte pe om în chipul acesta; dar tot cu huo! Merită luat şi omul care, la aşa zile mari, aleargă la asemenea îndobitocire!
 
3. Oare bântuie aceste păcate numai în unele părţi, şi nu şi la Petroşani?
Dar eu n-aş scrie acestea, dacă nu le-aş trimite sub ochii locuitorilor de la Petroşani. Într-adevăr, nu sunt 2 săptămâni de când am cetit scrisul unui ofiţer de jandarmi, Maiorul Popovici, care-şi avea slujba acum vreo 15 ani în ţinutul Petroşanilor. E atât de îngrozitor ce scria el despre bântuirea băuturii la oamenii care sapă în măruntaiele pământului, încât trebuie să spunem că oamenii de acolo beau nu rachiu sau altceva, ci moarte. De aceea băuturii aceia i se zice spirt negru. Scrisul lui şi purta numele de Spirtul negru. I-o fi zicând aşa, poate pentru că duce pe oameni în negrul mormântului.
 
4. Dar a venit Crăciunul, tot aşa are să fie acolo şi de sărbători? Doamne, deschideţi ochii petroşenenilor! Spuneţi muncitorilor că Iisus Hristos a venit între oameni pentru viaţă, nu pentru prăvălirea lor în mormânt. El a spus cuvintele care trebuie să răsune în inimile noastre: Eu am venit ca viaţă să aibă şi încă s-o aibă din belşug (Ion, 10-10). El s-a numit pe sine totdeauna viaţă şi niciodată moarte (Ioan 14, 6).
De aceea şi Crăciunul să fie pentru noi prilejul când viaţa pâlpâie în noi în chipul cel mai curat şi mai vrednic, fiindcă aceasta este chemarea lui!
Aşa să fie şi la Petroşani, pentru ca să se vadă că oamenii de acolo ştiu să guste sărbătoarea Domnului, iar nu praznicul ucigaş al diavolului.
Arhim. SCRIBAN


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter