21.02.2016,  22:11:07 | 0 comentarii | 1251 vizualizari
Constructorii Coloanei Infinite (II)
de Ziarul Vaii Jiului
Este vorba aici de nişte încercări de metalizare, unele reuşite, altele nu. Metalizarea propriu-zisă a fost făcută de reprezentanţa din Bucureşti a unei firme elveţiene de specialitate, şi la această operaţiune nu a participat nimeni de la A.C.P.
Inginerul Haier: Operaţiunile de sudare la montaj (considerate foarte importante) au fost făcute de Borodi Victor - pe atunci maistru sudor. În rest, echipa de montaj - exceptând zilierii de transport - a fost alcătuită din aceiaşi muncitori care au executat miezul metalic în atelier. Şeful de echipă şi conducătorul lucrării de montaj a fost Hering - tare priceput în ale montajului. Din păcate, vrednicul, priceputul meşter Hering nu mai este printre noi, ca să ne împărtăşească amintirile sale.
În schimb, în decembrie 1976-1977, prin amabilitatea unor prieteni din Petroşani, Cornel Raţiu şi Iuliu Miclea, am reluat legătura cu trei dintre vechii mei colaboratori: Ion Romoşan, Carol Flisec şi Victor Borodi.
Iată ce-mi scrie Victor Borodi despre operaţiile de sudură: Coloana a fost sudată de mine, cu sudură electrică; miezul stâlpului a fost construit la A.C.P. din trei elemente (tronsoane, n.a.). Tablele au fost sudate în interior, cât am putut ajunge cu mâna. Tablele exterioare au fost prinse la colţurile celor patru corniere cu sudură electrică. Eu nu reţin să fi fost şi nituri. Am fost şi eu la Târgu-Jiu unde au fost trans­portate cele trei elemente (tronsoane - n.a.), cel mai mare cu căruţa şi celelalte două cu camionul…. Le-am sudat eu la faţa locului cu sudură electrică. Trebuie să menţionez că primul agregat de sudură electrică a fost instalat în anul 1930; în anul 1937 am avut la A.C.P. 5 agregate de sudură electrică plus sudură autogenă.
În privinţa transportului păr­ţilor componente ale Coloa­nei, cineva a scris că el s-ar fi făcut cu care trase de către patru perechi de boi, venite din Gorj. Acest lucru este fantezie. Posed două fotografii făcute de mine la Târgu-Jiu în 1937: se distinge bine autocamionul A.C.P. care efectua transportul. 
Transporturile au fost făcute de către şoferul Alexandru Bredan (azi decedat) cu camionul A.C.P., de unele camioane ale Societăţii „Petroşani”, ale antreprenorului Schächter şi, mai ales, ale depozitarului de băuturi Schäffer. În această privinţă să-l ascultăm din nou pe Carol Flisec:
Într-o sâmbătă seara jucam cărţi într-o bodegă. Intră plutonierul de pompieri Both:
- A spus dl. inginer Georgescu să te caut imediat acasă, dacă nu eşti acasă unde-oi fi, la plimbare sau…
Mă uit la ceas: era ora 21,20. Mă scol de pe scaun şi plec. Acasă îl găsii pe dl. inginer care mi-a citit o telegramă din Târgu-Jiu… nu mai ştiu câţi metri cubi de lemn rotund au fost pe nota dată de dl. inginer.
-  Flisec, acest material, mâine la orele 13 să fie la Târgu-Jiu!
- Domnule inginer, mâine este duminică….Şi cu ce-l trimit? - material de 6-7 metri!
M-am dus eu la Both, care lucra şi el în secţia mea:
- Both, mâine dimineaţă la orele 5 să fii cu cutare şi cutare - patru persoane - la Schäfer, că numai el are o maşină de 5 tone şi lungă.
Zis şi făcut! La ora 5 am fost cu toţii în curtea lui Schäfer, dar camionul era încărcat cu băuturi, cu destinaţia Petrila, Lonea, Cimpa. Lângă maşină, feciorul lui Schäfer. Eu:
- Daţi-mi maşina, descărcaţi marfa!
Feciorul refuză categoric. Eu:
- Scoală pe tata!
Feciorul nici asta n-o vrea. M-am dus eu şi l-am scos pe Schäfer în curte. Bătrânul, după ce i-am spus ce ordin este de executat, imediat (Flisec s-a referit nominal la primul ministru de pe atunci - n.a.) a dispus descărcarea maşinii. Am plecat imediat la depozitul de lemne Petrila. După câteva mici obstacole, materialul a fost la ora 14,30 la Târgu-Jiu. S-a început schelăria de lemn pentru ridicarea Coloanei din fontă.
Elementele de construcţie interioară metalică au fost trans­portate cu camioanele Soc. Petroşani şi ale Atelierelor Centrale.
Coloana s-a terminat sub conducerea d-lui ing. Georgescu, fiind executată în A.C.P.
Cam astea au fost întâmplările de la începutul lucrărilor. Despre construcţia metalică la A.C.P. şi la faţa locului, să vorbească Ion Romoşan.
Ion Romoşan, care era înaintat în vârstă şi suferind (a decedat în iunie 1977), a ţinut totuşi să-mi comunice, prin Cornel Raţiu, că transporturile grele s-au efectuat cu camionul cel mare al lui Schäfer. Despre transport cu care cu boi, nici vorbă nu poate fi. Acestea sunt poveşti.
În privinţa schelei şi fundaţiei, reproduc aici comunicarea din 31 ianuarie 1965 a lui Augustin Perini, şeful de echipă care a efectuat lucrările de fundaţii şi schelărie la Târgu-Jiu: Intreprinderea de construc­ţii Wildmann din Braşov a lucrat la turnarea fundaţiei de bază pentru stâlpul de metal de la Târgu-Jiu. Lucrarea a fost condusă de inginerul-şef Glöckner, maistrul Perini Victor, şeful de echipă Perini Augustin, având ca muncitori pe: Demeter Iosif, Samoilă Mihai, Kiss Miklos, Elekes Alexandru, Florea Ion, Iancu Tudor, Szakacs Francisc şi alţi muncitori din comuna Vădeni (la aceştia adaug pe Perdi Ioan, betonist, decedat pe front, n.a.). Dulgherii care au lucrat la cofraje şi schelărie: Chebel Anton, şef de echipă şi Beltecki Iosif. Partea metalică a stâlpului a fost executată de Atelierele Centrale Petroşani (azi URUMP). Lucrarea pentru partea metalică a fost condusă de inginerul-şef Georgescu şi maistrul şef Romoşan, în cadrul atelierului, iar la locul de muncă a fost condusă de şeful de echipă Hering. Ceilalţi lăcătuşi constructori care au participat la construcţia metalică au fost: Pop Vasile, Aurnaier Iosif, Mihulca Francisc, Gundel Francisc, Kecseti Iosif, Borodi Victor. Ca topograf a fost Keckel. Şoferul care a transportat materialul lemnos se numeşte Bredan Alexandru, iar pentru transportul părţii metalice (a fost) un şofer din partea lui Schäfer, care se ocupă cu transporturile.
Topograful Keckel de la Direcţia Minelor a verificat execuţia montajului pe teren, iar Nicolae Silvestru a efectuat controlul de calitate al montajului Coloanei”.
(Din „Istoria Realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, Caiet „Petro Aqua” realizat de Ovidiu Rizopol) 

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter