29.10.2011,  12:28:20 | 0 comentarii | 545 vizualizari
Cum a fost de... / Ziua Minerului. La Petroşani
de Mihai BARBU

Sâmbătă, la ora 14 fix, în Parcul Carol Schreter din Petroşani, fanfara de la Casa pensionarilor a intonat Imnul de stat iar, apoi, Imnul Minerilor.

 

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a ţinut, în faţa statuii minerului sculptat de Mimi Șaraga, un discurs scurt, în care a omagiat minerii, munca lor plină de abnegaţie şi eroismul de care aceşti bărbaţi dau dovadă în subteran. Eroism  care, în momentele nefaste ale istoriei lor, fac din aceşti oameni dedicaţi unei munci extrem de grele victime ale datoriei faţă de neam şi ţară. Oameni politici de la putere şi din opoziţie, oameni importanţi (sau delegaţi) reprezentând mineritul, sănătatea, ordinea publică, învăţământul, pensionarii, sindicatele, parlamentari, coaliţii prezente şi viitoare, consiliul judeţean şi primăriile din Vale şi-au adus, fiecare, omagiul lor, materializat prin tradiţionala coroană de brad cu flori naturale sau artificiale depusă în faţa statuii minerului din parc.

Nicu Taşcă, purtătorul de cuvânt al primăriei, anunţa, la microfon, numele celor care, unul după altul, omagiau munca ultimilor mineri şi sacrificiul lor, de-a lungul vremii, pentru o meserie care, într-un viitor nu prea îndepărtat, va deveni doar o amintire duioasă şi tristă.

Sâmbătă, la orele prânzului, în Petroşani a fost foarte cald. Fântânile arteziene din parc aruncau spre înaltul cerului jeturi de apă, iar stropi rătăciţi se îndreptau binefăcător, răcorind aerul, spre Minerul din piatră şi spre cei care, în costum şi cravată, îl omagiau ca în fiecare an, de ziua lui. Cei aflaţi pe aleile parcului şi-au îndreptat atenţia spre oamenii care ne reprezintă şi, la concurenţă cu presa, s-au uitat, cu vădită curiozitate, la ceremonie.  Minerii care, de ziua lor, au primit bonuri valorice de patru milioane de lei (vechi) îşi sărbătoreau ziua la iarbă verde, cu mici, bere şi muzică de petrecere. Într-o veche povestire petrileană, nişte mineri sunt lăsaţi, în număr foarte mare, să intre în paradis de către Minerul cel bătrân. Acesta a fost numit de Dumnezeu la Porţile Raiului, pe timp de şapte ani, vreme în care Sfântul Petru a fost trimis să vadă cum trudeşte minerul în adâncurile minei Petrila. „Ce fel de Rai îi ăla în care nu-i niciun cârciumar?”, se întrebau ortacii în ziua lor cea mai frumoasă. Și, fiind oameni de acţiune,  au acţionat în consecinţă...

 

P.S. Într-o emisiune recentă de la Kapital TV, moderată de Cătălin Docea, ne-am exprimat părerea, în consens cu Marian Boboc, că ar fi vremea să-i sărbătorim şi pe minerii din 1977 şi nu doar să-i comemorăm pe minerii căzuţi în 1929. Primul lucru care ar trebui făcut este ca, printr-un efort comun al tuturor administraţiilor locale din Vale, să se ridice un monument care să celebreze victoria celor 35.000 de mineri din Vale asupra unui sistem opresiv. Ar fi şi un omagiu adus libertăţii de care ne bucurăm, azi, cu toţii, în toată România. 

 

Mesajul d-lui Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, de Ziua Minerului

 

Dragi mineri,

Pentru că azi sărbătorim Ziua Minerului într-o perioadă deloc fastă pentru mineritul Văii Jiului, am fost curios să aflu ce însemna mina pentru cei dinaintea noastră şi, mai ales, ce poate însemna o mină atunci când vrei să visezi frumos. Adică, aşa cum au visat cei dinaintea noastră atunci când, în urmă cu un secol şi jumătate, au căutat aici, în măruntaiele Văii, piatra care arde şi au deschis primele exploatări miniere. Aşa am aflat că, potrivit unui mare dicţionar al viselor, dacă îţi apare în somn o mină, atunci e vorba de tezaure şi de bogăţii ascunse sau îngropate, ce nu au fost încă scoase la lumina zilei. Dacă un muncitor, un comerciant sau un întreprinzător particular visează o mină înseamnă că, în realitate, vor avea parte, cu toţii, de bunăstare şi fericire. Dacă e vorba de un om de ştiinţă, visul cu mina îl va determina să facă noi descoperiri şi aplicaţii în ştiinţă. Pentru un medic, visul poate însemna descoperirea şi tratarea unor maladii mai vechi sau mai noi. Aşadar, pentru toată lumea care vrea să viseze frumos, mina e doar un prilej de bucurie şi de bunăstare. Vă invit pe toţi cei prezenţi să faceţi la fel: să visaţi, cu ochii deschişi, la toate minele Văii pentru că, doar aşa,  viitorul nostru va suna bine. 

 

Dragi concitadini,

Știaţi că marele poet şi filosof Lucian Blaga a spus că doar agricultorii, marinarii şi minerii au dreptul la un folclor şi la o cultură proprie? Primii pot vorbi despre pământul pe care, în principiu, îl lucrează şi despre cerul care este, mereu, deasupra lor. Marinarii se confruntă cu apele pe care trebuie să le stăpânească dacă vor să ajungă la ţărmurile unde îi aşteaptă familiile şi pământul ferm. Minerii nu au cerul deasupra capului şi ţin pe umerii lor toată greutatea pământului. Ei, în ciuda atâtor necazuri de tot felul care îi pândesc în întunericul subpământului, ne aduc, tuturor, lumină şi cădură. Ei au o formă de eroism şi de demnitate în faţa morţii pe care nu o au nici agricultorul şi nici marinarul. Minerul e un om curajos gata să înfrunte pericolele ce se ascund atât în subteran, cât şi la suprafaţă. Se pare că minerii se descurcă mult mai uşor cu cele din subteran decât cu cele de la suprafaţă. Aici lucrurile nu mai depind doar de el dar, atunci când nu a mai putut să îndure toate relele vremii, minerul Văii s-a dovedit un om de acţiune pe care se poate conta întotdeauna. Îi omagiem, aici şi acum, atât pe minerii din 1929, cât şi pe cei din 1977. Dar, mai ales, pe cei de astăzi, pe care, ca om politic, vreau să-i omagiez şi azi dar, mai ales, mâine. Vreau să cred că, în ceea ce-i priveşte, norocul lor e bun şi astăzi şi va fi şi mâine. 

Printr-o sublimă coincidenţă, tot azi prăznuim, alături de toţi credincioşii ortodocşi, Schimbarea la faţă a Domnului. „Și pe când se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul”, spune sfântul evanghelist Marcu despre Domnul nostru Iisus Hristos. Cuvântul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală.  El este lumină, aşa cum şi munca minerilor este sublimată, într-un final, tot în lumină. Să fie, aşadar, această divină asemănare de un bun augur, de un bun noroc şi într-un ceas bun. Iar noi să credem, cu toată fiinţa noastră, în schimbarea în bine a ţării şi, implicit, în viitorul Văii noastre! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter