Dacă nu ar fi un articol de prezentare al unei intenţii de candidatură pentru alegerile locale, acest articol ar trebui să fie un editorial pentru susţinerea ideii de candidat independent. Am observat că în România postrevoluţionară idea de candidat independent, în sensul de neînregimentat politic, nu a funcţionat sau, acolo unde a funcţionat, era vorba de personalităţi care întreceau cu mult notorietatea oricărui partid din România (vezi cazul lui Mircea Diaconu care a câştigat din postura de independent un fotoliu de europarlamentar). Nu cu mult timp în urmă a apărut această idee că, poate ar fi mai bine, ca ţara să fie administrate de persoane independente, profesionişti (în domeniile lor), care să nu facă o politică anume a unui partid ci să fie dedicaţi comunităţilor care i-ar susţine. Acest fapt vine ca urmare a proastei administrări a ţării de politicieni mai mult sau mai puţin îndoielnici care şi-au urmat propriile interese în dauna interesului colectiv. În sprijinul celor spuse anterior pot fi aduse multe argumente dar poate cel mai bun este faptul că zi de zi mai vedem un politician de vază dus la DNA pentru declaraţii. Pe de altă parte, îmi dau foarte bine seama (poate că aşa e şi normal), un om anturat politic trebuie să răspundă unor multiple exigenţe: ale partidului, ale şefilor direcţi şi indirecţi, ale celor care-l propun pentru un nou mandate ş.a.m.d… în cazul unui independent aceste exigenţe sunt mult diminuate, el trebuie să răspundă doar în faţa comunităţii pentru care s-a angajat să o conducă. Desigur un independent este mai greu de corupt din moment ce nu primeşte ordine de partid.  Vreau să fiu sincer, atât cu cititorii acestui articol cât şi cu mine, eu am votat întotdeauna un partid conform idei că partidul are o doctrină, de centru, de dreapta, de stânga etc… şi conform doctrinei ar acţiona în vreun fel sau altul care m-ar avantaja, bugetar fiind. Pe rând toate  ideile doctrinare ale politicienilor s-au dovedit păguboase pentru oricine a crezut în ele. Când am crezut că o doctrină de dreapta întăreşte şi sprijină investiţiile private pentru ca statul să colecteze mai multe impozite şi taxe cu care să modernizeze învăţământul, sănătatea, apărarea, am primit austeritate şi reduceri masive. Când am crezut că stânga susţine societatea sub aspectul susţinerii masive a educaţiei, sănătăţii şi apărării am primit o politică, nu de stânga cu adevărat, ci doar stângace. De unde şi ideea candidatului independent.

Recent, un prieten de-al meu, a avut o idee trăsnită, şi anume aceea de a candida independent pentru a fi primarul oraşului Petrila. La început am crezut că e glumă. Pe urmă mi-am dat seama că vrea să-şi asume o astfel de sarcină care nu e uşoară. Acest prieten este Gheorghe-Bogdan URDEA (Gigi Urdea). Mulţi îl cunosc datorită tatălui său care a fost un celebru pediatru al oraşului, dl. dr. Gheorghe Urdea. Acum, băiatul lui, prietenul meu, Gigi Urdea este şef de lucrări  la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Departamentul de Inginerie Mecanică Industrială şi Transporturi, deci un intelectual (nu am avut în Petrila primar intelectual, ori nu ştiu eu să fi fost). Iată un argument pentru care-l susţin, dincolo de prietenia ce ne leagă. Pe de altă parte, Gigi e un om harnic, modest, moral, care vrea să facă ceva pentru Petrila. De altfel are un program ambiţios care implică toate aspectele vieţii cotidiene din Petrila, de la activitatea economică ce trebuie resuscitată la posibilităţi de petrecere plăcută a timpului liber. Are şi o idee de implicare a comunităţii atât la nivelul deciziei primăriei pentru proiectele ce trebuie susţinute dar şi de participare efectivă a acesteia. Normal, problemele unei comunităţi trebuie rezolvate cu sprijinul acesteia. În curând Gigi îşi va prezenta public programul pentru Petrila motiv pentru care nu voi spune mai multe despre acesta. Pot spune doar că eu (mi-aş dori să fim mai mulţi) îl voi susţine şi vota pentru că reprezintă cea mai bună alternativă pentru moment pentru oraşul în care locuiesc, Petrila. Sunt sigur că Gigi Urdea, aşa cum îl cunosc, nu mă va dezamăgi, la fel cum nu-i poate dezamăgi pe petrileni fiind corect, ambiţios şi INDEPENDENT. 

Ciprian DÎRJAN