13.04.2016,  19:06:13 | 0 comentarii | 1939 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Tiberiu IACOB-RIDZI, primarul municipiului Petroşani: „Important este ca de acum încolo să încercăm să integrăm reperele liberalismului petroşenean în istoria comunităţii noastre…”
de Marian BOBOC
Istoria care mă obligă
 
Marian BOBOC: Domnule primar Tiberiu Iacob-Ridzi, ce aţi simţit când aţi „aplicat” pentru Partidul Naţional Liberal?
Tiberiu IACOB-RIDZI: În primul rând, ştiţi foarte bine că, până în momentul în care am „aplicat” pentru PNL, am colaborat cu membri ai acestui partid în termeni decenţi şi în interesul comunităţii pe plan local, judeţean şi naţional. Deci, actuala mea opţiune politică nu reprezintă o trăire nouă, anume. Am intrat într-o familie politică pe care am mai frecventat-o cu plăcere şi cu rezultate pentru Petroşani.  
Marian BOBOC: Bănuiesc că altfel stau lucrurile atunci când vine vorba de istoria PNL.
Tiberiu IACOB-RIDZI: Într-adevăr, uitându-mă în spate, peste ani şi ani, istoria PNL mă obligă. Nu doar istoria naţională a PNL, ci mai ales istoria PNL în Petroşani, în Valea Jiului.
 
Ion I.C. Brătianu – semnatarul actului de naştere
 
Marian BOBOC: Cum convorbirea noastră va vedea lumina tiparului în „Prăvălia cu istorii de pe Jiul de est şi Jiul de vest”, vă propun să o focusăm chiar pe istoria locală a PNL.
Tiberiu IACOB-RIDZI: Nu pot să fiu decât de acord cu propunerea dvs., mai ales că istoria interbelică a Petroşaniului este strâns legată de istoria Partidului Naţional Liberal. Să nu uităm de povestea declarării Petroşaniului ca oraş, de rolul jucat de personalităţile liberale. Cererea de transformare a comunei Petroşani în oraş a fost redactată în 9 august 1923 de către deputatul Gheorghe Tătărescu. Care, peste câteva luni, ajunge ministru secretar de stat la Interne, şi, important de reţinut, nu uită de cererea comunităţii petroşenene. După demersuri deloc uşoare, la începutul anului 1924, la 4 ianuarie, preşedintele Consiliului de miniştri semnează decizia prin care „comuna mare Petroşani din judeţul Hunedoara se declară oraş cu consiliu”. Deci, actul de naştere a oraşului Petroşani este semnat chiar de Ion I.C. Brătianu, marele om politic liberal… 
Marian BOBOC: Documentându-mă pentru cartea „Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologică a Partidului Naţional Liberal în Valea Jiului”, am descoperit că Brătianu a fost prima dată în Petroşani în 1897. Apoi, în 1925 prim- ministrul s-a bucurat de frumuseţile Văii Jiului într-o vizită particulară. Aş vrea acum să glisăm de la istoria mare la istoria locală şi să evocăm câţiva dintre fruntaşii locali ai PNL.
Tiberiu IACOB-RIDZI: De acord. Trebuie spus că până în 1938, când Regele Carol al II-lea a desfiinţat partidele politice, liberalii au dominat politica Petroşaniului, Văii Jiului şi judeţului Hunedoara. Vreau să profit de cronologia întocmită de dvs. şi, cu permisiunea dvs., aş face public câte ceva din aceasta. Pentru început i-aş trece în revistă pe predecesorii mei, primarii liberali ai Petroşaniului.
 
Primarii liberali, destoinici şi întreprinzători
 
Marian BOBOC: Mi-a luat ceva timp să întocmesc această cronologie a primarilor Petroşaniului, însă consider că a meritat. Astăzi putem şti cu exactitate cine şi cât timp a condus comunitatea noastră. Sper ca toată această cercetare să o strâng între copertele unei cărţi… Vă propun să vă opriţi la anul 1938…
Tiberiu IACOB-RIDZI: Primul primar român al Petroşaniului a fost Petru Iacob. În august 1924 a fost înlocuit de Gheorghe Drăgan. De notat că Petru Iacob a fost păstrat de conducătorii liberali ai Petroşaniului în primărie, alături de ei, Iacob devenind chiar membru al PNL. Gheorghe Drăgan, cel care la 21 august 1924 a fost numit primar cu delegaţie al Petroşaniului, a fost şi prim pretor al plasei Petroşani. Ţinând cont că Gheorghe Drăgan a fost şi directorul prefecturii Hunedoara în timpul când în fruntea prefecturii era Romulus Miocu, putem spune că şi Drăgan era liberal. Drăgan conduce Petroşaniul un an. La 5 august 1925 Romulus Miocu este numit primar, la 6 martie 1926 consilierii îl aleg cu aclamaţii primar. 
Romulus Miocu, care a fost şi preşedintele PNL Valea Jiului, a stat în fruntea primăriei Petroşani până la începutul anului 1929. A revenit în fotoliul de primar după o absenţă de 2 ani şi 3 luni, la 18 mai 1931. În decembrie 1932 este înlocuit, iar în mai 1933 este ales din nou de consilieri în fruntea primăriei Petroşani. În  decembrie 1933 este numit prefect al judeţului Hunedoara. La 5 decembrie 1933 este ales ca primar al Petroşaniului un alt fruntaş al PNL: medicul Ionel Moga. Acesta va conduce Petroşaniul până în ianuarie 1938. Sper că nu am greşit pe undeva…
Marian BOBOC: Nu… Dacă adunăm, din 1924, şi până în 1938, Petroşaniul a avut la conducere, cu excepţia anilor 1929, 1930 şi câteva luni din 1931 şi din 1932-1933, doar liberali. Deci, aproape 10 ani de zile! Dar nu acest lucru este important. Important este că aceşti primari liberali au avut o viziunea edilitară…
 
Societatea Petroşani
 
Tiberiu IACOB-RIDZI: Înainte de a aminti câteva dintre realizările edilitare ale primarilor petroşeneni liberali, vreau să amintesc că acest efort edilitar s-a produs în armonie cu cel al Societăţii miniere Petroşani, condusă de liberali luminoşi, care, deşi de formaţie tehnică - ingineri, au avut aplicaţiune spre partea umanistă, culturală, socială şi filantropică. Aceştia, fie că s-au numit Bujoiu, Timoc sau Teodorescu, au cutezat a ridica, pe cheltuiala Soc. Petroşani, clădiri care rezistă şi astăzi şi impresionează prin arhitectura lor: Cazinoul muncitoresc - care astăzi este un elegant restaurant - şi Maternitatea pentru copii sugaci „Principele Mircea” – actuala Casă a studenţilor din Petroşani. Gândiţi-vă că în 1925 Societatea Petroşani a dat în folosinţă trei clădiri: Cazinoul muncitoresc, Maternitatea pentru copii sugaci „Principele Mircea” şi Baia muncitorească. Aceasta din urmă era situată în apropierea Cazinoului muncitoresc. Din păcate, după 1989 a fost rasă din peisaj. 
Marian BOBOC: Am scris câteva cărţi despre eforturile acestei admirabile Societăţi Petroşani de a-şi culturaliza angajaţii şi familiile acestora. Este imposibil să le rezumăm într-un interviu. Să ne întoarcem, cu permisiunea Dvs., la faptele primarilor liberali ai Petroşaniului interbelic.  
 
Un  ideal comun, atunci şi acum: turismul
 
Tiberiu IACOB-RIDZI: Fie că s-au numit 
Romulus Miocu sau Ionel Moga, primarii PNL au pus în operă modernizarea edilitară a Petroşaniului…
Marian BOBOC: Care vă este cel mai apropiat proiect dintre multele proiecte ale edililor interbelici?
Tiberiu IACOB-RIDZI: Majoritatea proiectelor iniţiate de Miocu şi Moga merită a fi apreciate, discutate, disecate. Însă, cel mai apropiat proiect de sufletul meu, de viziunea mea edilitară, este cel iniţiat de primarul Ionel Moga în vara anului 1934, referitor la declararea Petroşaniului ca staţiune climaterică. Şi dacă tot mi-aţi arătat cea mai recentă descoperire a dvs., hotărârea comisiei interimare a Petroşaniului, veritabil document pentru istoria turismului Văii Jiului, îmi daţi voie să o citez: „Comisia interimară în urma actelor prezentate constată că comuna noastră întruneşte toate condiţiunile prescrise în acest scop şi decide în unanimitate pentru înaintarea dosarului cauzei D-lui prefect, cu rugămintea să intervină la forurile competente pentru ca comuna să fie declarată de staţiune climaterică”.      
Marian BOBOC: Îmi permiteţi o glumă?
Tiberiu IACOB-RIDZI: Desigur.
Marian BOBOC: Domnule primar, nu mai poate omul să vă arate un document, că imediat îl şi faceţi public…
Tiberiu IACOB-RIDZI: Cu o condiţie: să fie spre binele istoric al comunităţii… Revenind la declararea în 1934 de către Comisia interimară a Petroşaniului staţiune climaterică, există câteva similitudini cu proiectul turistic iniţiat şi pus în practică de mine şi colaboratorii mei. Nici atunci Petroşaniul nu a avut destui bani, şi a trebuit să bată la alte uşi. Să nu uităm că primarul Ionel Moga a fost acela care a făcut drumul pe Maleia, dintre Petroşani spre Parâng. Astăzi, cu ajutorul Consiliului Judeţean Hunedoara, vom ajunge cu drumul modernizat până-n Parâng… Cred că din lumea umbrelor, primarul PNL Ionel Moga este mândru de ceea ce a ajuns Parângul în zilele noastre, în timpul mandatelor mele de primar…
 
Romulus Miocu, primar şi prefect de clasă
 
Marian BOBOC: N-aş vrea să încheiem discuţia, fără a-mi spune câteva vorbe şi despre Miocu.
Tiberiu IACOB-RIDZI: După sutele de documente publicate de dvs. în „Liberalii lui Miocu”, o carte pe care o recomand tuturor acelor pasionaţi de istoria interbelică a Văii Jiului, nu pot spune ceva nou. Însă, am reţinut din carte efortul uriaş făcut de prefectul Miocu, unii dintre cei mai buni prefecţi din România acelor ani, pentru modernizarea şoselelor, drumurilor comunale, învăţământului… Nu ştiu dacă după 1989 vreun prefect, indiferent de la ce partid, se poate mândri cu realizările prefectului Miocu…
 
Uitarea sau… neuitarea liberalilor?
 
Marian BOBOC: Şcoala „I.G. Duca” s-a ridicat în timpul guvernării liberale, în timpul lui Romulus Miocu şi Ionel Moga. Nicio placă nu ne aminteşte de asta. Dacă nu mă înşel, nicio stradă sau instituţie (în afară de şcoala înainte numită) din Petroşani nu poartă numele vreunui fruntaş liberal local sau naţional… Parcul din faţa Judecătoriei Petroşani, care era parcul oraşului, s-a numit „I.G. Duca”, ba a avut şi un bust al acestuia. O stradă din Petroşani  a fost botezată, în 1923, „Gheorghe Tătărescu”. 
În gara Petroşani nu există niciun înscris care să amintească despre faptul că lucrările la calea ferată Livezeni-Bumbeşti au fost proiectate şi implementate de Partidul Naţional Liberal… Cam mulţi „nu”, cam multă uitare a liberalilor care chiar au făcut ceva pentru modernizarea Văii Jiului. Cine sunt vinovaţii? Ce este de făcut?
Tiberiu IACOB-RIDZI: Aşa este. Nu cred că pentru această stare de delăsare a istoriei PNL în Petroşani, în Valea Jiului, poate fi identificat vreun vinovat. Important este ca de acum încolo să încercăm să integrăm reperele liberalismului petroşenean în istoria comunităţii noastre. Deşi nu am sosit de mult timp în rândurile PNL, am şi demarat câteva proiecte în sensul celor spuse de dvs.
Marian BOBOC: Dacă nu mă înşel, dvs. sunteţi primul primar PNL al Petroşaniului după… 1937-1938, aproape 80 de ani. Cum vă simţiţi în această onorantă postură?
Tiberiu IACOB-RIDZI: Vă fac o mărturisire: Ca primar sunt membru al „partidului” tuturor petroşenenilor. Însă faptele predecesorilor mei, primari PNL, mă obligă la bun-simţ edilitar…


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Publicitate
Newsletter