În Săptămâna Patimilor, timp de două zile, la Petroşani a fost prezentă o importantă delegaţie franceză din Belfort. Francezii au ajuns în Valea Jiului la invitaţia Universităţii din Petroşani. Joi, 28 aprilie, francezii au vizitat, printre alte obiective, două mine din vestul Văii Jiului. Vineri, 29 aprilie, în aula Universităţii din Petroşani a avut loc o întâlnire între conducerea Universităţii Petroşani, membrii delegaţiei franceze şi agenţi privaţi din Valea Jiului şi din judeţ.

 

Mobilizare de invitaţi în Aula Senatului 

Din partea universităţii au fost prezenţi rectorul Universităţii, prof.univ.dr.  Radu Sorin, amfitrionul întâlnirii, prorectorii Codruţa Dura, Eduard Edelhauser şi Roland Moraru, fostul rector Nicolae Iliaş, Iosif Andraş, profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi, din cadrul Facultăţii de I.M.E., care a fost neoficial şi translatorul acţiunii.

De partea cealaltă s-au aflat: prof. Jean Jaques Wagner – universitatea din Belfort, Phillipe Hueber – şef întreprindere cu filială în Petroşani (!), Alain Said, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Belfort, Jean. L. Herlenbacher – preşedintele firmei „General Electric” din Franţa şi preşedintele Asociaţiei „Valea Energiei” Belfast, precum şi foşti angajaţi ai unor societăţi miniere, Wladislaw Labowicz, Jean Misiano, Zemon Malachowski şi Michel Kirchhof, azi membri ai Asociaţiei „Valea Energiei” Belfort.

Ca invitaţi au fost prezenţi Tiberiu Iacob-Ridzi - primarul municipiului Petroşani, europarlamentarul Iuliu Winkler şi consilieri locali petroşeneni, patroni sau reprezentanţi ai unor firme din Petroşani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Hunedoara, Orăştie şi Deva.

 

Exemplul francez 

Nu putem să scriem tot ce s-a vorbit timp de două ceasuri în Sala Senatului. Cert este că francezii au prezentat cu lux de amănunte tot ce s-a întâmplat pe linie de închidere a minelor de potasiu din zona lor, în acest sens fiind prezentat, printr-un videoproiector şi imagini cu transformarea unei astfel de mine în obiectiv turistic, care primeşte azi, anual, circa 5.000 de vizitatori, după datele prezentate. 

Ca o paranteză la această idee, un model ceva de genul acesta, dacă ne reamintim, s-ar fi dorit la Aninoasa, dar, practic, după ce s-au pompat fonduri europene serioase, tot proiectul a ajuns o ruină, iar de răspuns nu mai răspunde acum nimeni! Culmea, tot în Vale, dar mai la est, la Petrila, se doreşte de către uni, azi, cam acelaşi lucru, ţinând cont pe bună dreptate de clădirile istorice ale minei, care ar putea scăpa de demolare şi redate turismului sau culturii, ori micilor întreprinzători. Totuşi, până la a intra în acest circuit e cale lungă, este nevoie de amatori, amenajări ş.a. 

Cei din sală au ascultat atenţi toate expunerile francezilor, au urmărit imaginile. La final partea franceză şi cea română s-au întreţinut amiabil, fiind stabilite contacte pentru viitoare colaborări, în anumite cazuri. Oricum, ţinând cont şi de practica studenţilor şi de acest schimb educaţional de idei şi fapte, dar şi de faptul că deja câţiva afacerişti din Belfort doresc să deschidă o afacere în Vale, întâlnirea din Vinerea Patimilor lui Iisus Hristos are un mic rol de analgezic la ceea ce se cheamă chinuiala în aşa-zisa deocamdată „dezvoltare economică a Văii Jiului în alte ramuri decât mineritul”. Poate, cine ştie, viitorul va schimba ceva şi va aduce noi oportunităţi de afaceri, astfel încât Valea Jiului să progreseze în sfârşit economic şi social, uitând, dacă se poate, de ceea ce a fost o dată mineritul şi rolul activităţii miniere în progresul şi bunăstarea comunităţii locale.

 

Schimb de studenţi francezo-român

Rectorul Radu Sorin doreşte pe viitor o colaborare şi mai strânsă între Universitatea Petroşani şi cei din Belfort. Ne-a dezvăluit şi faptul că, din păcate, legislaţia românească lasă încă de dorit în ceea ce se cheamă „copierea modelelor de succes”, inclusiv modelul francez de sprijinire a învăţământului: „Acţiunea de azi a fost organizată de Universitatea din Petroşani, cu deschiderea totală şi susţinerea Primăriei municipiului Petroşani şi a domnului eurodeputat Iuliu Winkler. Din câte s-a văzut, pe de altă parte acţiunea a căpătat un real interes şi printre agenţii privaţi din Valea Jiului şi din judeţ, la ea fiind prezenţi reprezentanţi ai mai multor firme şi instituţii private din Petroşani, Lupeni, Petrila sau Vulcan, dar şi din nordul judeţului. 

Am realizat pentru prima dată cu Camera de Comerţ şi Industrie franceză din Belfort schimburi de studenţi, în sensul că studenţi de-ai noştri de la Universitatea Petroşani au mers în Franţa şi au făcut practică acolo pe o perioadă de două luni, iar studenţi de-acolo au venit la noi să facă practică. Trei studenţi din Petroşani au făcut practică la firme din subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie din Belfort, firme care realizează drone şi stabilesc modul de lucru cu acestea. Cei trei studenţi au făcut cursuri din care au învăţat cum să utilizeze aceste drone, primind şi un atestat, iar două studente din Petroşani au lucrat pe perioada practicii chiar la Camera de Comerţ şi Industrie din Belfort, scopul fiind acela de a învăţa şi observa rolul şi funcţiile acestei instituţii franceze. Şi ele au primit la final un atestat prin care se menţionează că sunt specializate în acest domeniu. Diferenţa dintre noi şi ei în acest sens este că, Camera de Comerţ şi Industrie din  Belfort, regiunea Franche-Comte, are în subordine 4.000 de firme şi fiecare dintre aceste firme contribuie cu o sumă de bani, în funcţie de mărimea ei, la dezvoltarea acestei camere de comerţ şi industrie. La rândul ei, Camera de Comerţ şi Industrie Belfort creează facilităţi, în aşa fel încât organizează expoziţii pentru prezentarea firmelor, sprijină învăţământul superior şi nu numai din regiune, plus dă un sprijin real comunităţii din zonă în mai multe aspecte. De exemplu, francezii din Belfort au creat o universitate finanţată de această Cameră de Comerţ şi Industrie, instituţia de învăţământ superior pregătind astfel specialişti pentru ceea ce e nevoie pe piaţa muncii. La noi lucrurile nu stau aşa, iar pentru noi, pentru Universitatea din Petroşani, este un pic mai greu pentru că trebuie să ne racordăm la legislaţia în vigoare din România, care nu prevede un asemenea aspect precum exemplul dat. Pe de altă parte, avem un ERASMUS cu francezii din Belfort, în aşa fel încât ei au posibilitatea să vină să facă vizite şi anumite cursuri la noi, în timp ce noi avem posibilitatea să trimitem anumiţi studenţi care pot urma cursurile lor. Cam în fiecare an acest schimb presupune între 5-10 studenţi. Ca să revin, încercăm să dezvoltăm această colaborare cu partea franceză din Belfort şi tocmai de aceea a fost prezentă azi aici această delegaţie. Trebuie să dezvoltăm, cred eu, în primul rând, această specializare de antreprenoriat, în aşa fel încât absolvenţii noştri, cu sprijin, să poată crea întreprinderi sau să poată fi creatori de întreprinderi mici şi mijlocii. Iar asta nu se poate crea decât într-un cadru organizat, iar ceea ce am făcut noi, ingineria economică, trebuie s-o îndreptăm sau s-o dirijăm spre a pregăti viitori creatori de întreprinderi. Aşa va avea succes această ramură numită inginerie economică, una dintre cele mai noi ramuri de învăţământ din universitatea noastră”, ne-a declarat la finalul acţiunii rectorul Universităţii din Petroşani, prof.univ.dr ing. Radu Sorin. 

 

Firme „tari” externe

Tot rectorul Universităţii Petroşani ne-a dezvăluit şi alte câteva iniţiative concrete avute de conducerea insituţiei de învăţământ superior petroşenean pentru studenţii şi viitori absovenţi:

„Ca şi chestiune concretă, am luat legătura pe lângă firmele din judeţ, cu firma Bosch de la Blaj, cu firma Phillips care se află deja în judeţ la Orăştie, cu o firmă care produce porţelan la Alba-Iulia, cu firma DHS de la Deva, astfel încât studenţii noştri să poată face practică la aceste firme. Eu aş merge mai departe, studenţii să lucreze la aceste firme nu numai trei săptămâni cât ţine practica, ci să fie angajaţi acolo la absolvire, bineînţeles dacă ei au confirmat şi şi-au evidenţiat interesul şi pregătirea în săptămânile de practică avute”.

 

Modelul francez de reconversie

Tot la final am prins şi o declaraţie a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi:„Delegaţia din Belfort este prezentă la Petroşani într-o formulă lărgită. Este foarte important că este prezent aici şi preşedintele Camerei de Comerţ din Belfort, una dintre cele mai industrializate zone din Franţa. E o zonă care a avut până în 2003 unele dintre cele mai importante mine de potasiu din Europa, care, din păcate, au fost închise, ceea ce îi face şi pe francezi să regrete azi acest lucru. Din fericire pentru ei, francezii au încercat şi au găsit până la urmă soluţii pentru o reconversie adevărată, care a dus la transformarea în bine a întregii zone, un model de succes autentic dar e şi adevărat faptul că legislaţia lor e mult mai permisivă şi mai inovatoare. Dar cel mai important lucru este modul cum ei au ştiut să conlucreze cu mediul academic, cu administraţia locală şi cu mediul de afaceri. Toţi cei trei piloni şi-au dat mâna şi azi au ajuns să aibă o dezvoltare economică foarte bună. Şi la noi există în momentul de faţă această colaborare, dar e evident că ea este mult mai slabă ca în Belfort, totuşi perspectivele în acest sens se întrevăd a fi bune, iar azi, chiar şi prin această acţiune, s-a mai făcut un mic pas. Cred că dacă Universitatea din Petroşani îşi repoziţionează strategia de dezvoltare pe viitor, atât din punctul de vedere al comunităţii, dar şi în mod special din punct de vedere al ofertei de învăţământ pe care vor dori s-o propună şi realizeze în continuare. Suntem la faza la care, ca să vă spun şi o chestiune concretă, mai mulţi investitori francezi din Belfort tatonează terenul vor să vină şi să-şi deschidă o afacere în Petroşani. Cred că acesta este cel mai important lucru la ce s-a întâmplat azi. Pe de altă parte, prezentarea făcută de ei faţă de ce s-a realizat în Belfort, chiar şi prezentarea greşelilor făcute de ei şi recunoscute fără reţineri, pot constitui pentru noi un bun model pentru ce va trebui sau nu va trebui să facem şi noi în condiţiile în care va trebui să căutăm alte variante în afară de minerit, aşa cum se întrevede pe viitor în zona noastră”.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•