02.06.2016,  20:51:16 | 0 comentarii | 2231 vizualizari
S-a întâmplat în 1926… / Primele alegeri comunale din perioada interbelică la Lupeni n-au mai avut loc, dar au fost câştigate de „lista oficială”
de Marian BOBOC
În zilele de 17, 18, 19 şi 20 februarie 1926, în Valea Jiului sunt programate alegeri comunale, primele din epoca interbelică. Întrucât în localităţile din Valea Jiului nu a fost depus decât un rând de liste, şi nefiind depuse alte liste cu contracandidaţi, sunt declarate învingătoare aşa numitele „liste oficiale”. „Nefiind liste contrare nici după data de 10 Februarie, când s-a încheiat termenul de candidare, judecătoria de ocol din loc. (Petroşani – n.a.) a proclamat aleşi pe candidaţii din unicele liste depuse în întreaga regiunea noastră. Listele oficiale, ieşind biruitoare în întreg ţinutul nostru (…). E şi mai bine că trecem neted, fără agitaţii nefolositoare, peste astfel de evenimente, care în alte părţi iau proporţii îngrijorătoare, turburând liniştea cetăţenilor, împiedicându-i de la muncă şi aducând şi alte necazuri. La noi, unde nu se trăieşte aşa de uşor, şi unde munca productivă nu se poate întrelăsa cu atâta uşurinţă, e mai bine că o parte din locuitori care, poate ar fi dorit altfel, s-au împăcat, convinşi fiind că în nici un chip n-ar fi putut schimba dorinţa mulţimei. Suntem în măsură să afirmăm că s-a ţinut seama de interesele generale şi în parte de cele ale diferitelor grupări şi corporaţiuni de la noi. Cei candidaţi în liste fiind proclamaţi deja ca aleşi fără contracandidaţi”, comentează „Gazeta Jiului” acest non-combat al alegerilor locale. Bineînţeles că tonul pozitiv al articolului se poate explica prin aceea că unul dintre fruntaşii PNL, Gheorghe Tătărăscu, a fost fondatorul publicaţiei petroşenene, iar liberalii au fost cei care au avut de câştigat, în urma depunerii doar a listelor oficiale.
Însă, cercetând în documentele vremii am aflat că la Lupeni, unde alegerile trebuia să aibă loc la 19 februarie, situaţia nu a fost întocmai cea descrisă de presă. În afara listei oficiale, a PNL, s-a mai depus o listă, numită „nr. II”. După verificarea listelor de candidaţi în scopul constituirii consiliului comunal la Lupeni, Petre P. Pănoiu, judecătorul şef al Judecătoriei Mixte din Petroşani, respinge ca „nevalabilă” lista nr. II, motivând că „nu am stabilit identitatea propunătorilor”. Dar să vedem din cine era compusă această listă: 1. Vasilie Marcu; 2. Iosif Storia; 3. Lanto Mihaiu; 
4. Petru Neagu; 5. Bran Nicolae; 6. Vasile Timişan; 7. Vasile Arsenie; 
8. Gheorghe Suluţiu; 9. Ştefan Corpadia, iar ca supleanţi: 1. Radu 
Tănăsie, 2. Miriuţa Ioan; 3. Gheorghe Bistrian. De notat, că membrul supleant Ioan Miriuţă, de profesie cizmar, membru al Partidului Social Democrat, va ajunge prin anii 1930, pentru puţin timp, primar al Lupeniului…   
Judecătorul Pănoiu constată valabilitatea listei oficiale, care a fost depusă „în termenul legal, adică cu 8 zile înainte de data fixată pentru alegeri, (…) iar ca propunători şi candidaţi s-au înscris numărul cerut (…), atât propunătorii, cât şi candidaţii de consilier şi supleanţi fiind înscrişi în listele electorale ale comunei (…), depunând suma de 1.000 lei în depozit pentru imprimarea buletinelor de vot”.
Lista No. 1 are ca semn distinctiv „o bară neagră verticală în lungime de 1 cm”, simbolizând bastonul, adică sprijin, este admisă de judecător. Iată documentul depus la 9 februarie la Notariatul Lupeni:
„Domnule judecător
Noi, alegătorii din comuna Lupeni, plasa Petroşani, judeţul Hunedoara mai jos arătaţi, în conformitate cu dispoziţiunile articolului 175 din Legea pentru unificarea administrativă, avem onoarea a propune de candidaţi pentru a fi aleşi consilieri comunali ai comunei noastre Lupeni la alegerea ce urmează a se efectua în ziua de 19 februarie 1926 pe următorii candidaţi: 
1. Bociat Valeriu înscris în listă la nr. 143; 2. Bazgan Vasile – la nr. 140; 3. Niciu Nicu – la nr. 899; 4. Furnica Gheorghe – la nr. 458; 5. Francisc Daczo – la nr. 372; 6. Gârbovean Simion – la nr. 548; 7. Dina Ioan – la nr. 419; 8. Voin Petru – la nr. 1.245; 9. Andrasik Ioan – la nr. 43, iar membri supleanţi: 1. Petru Motoc – la nr. 799, 2. Alexandru Molnar – la nr. 886; 3. Ioan Bărbulescu – la nr. 221.
Conform art. 177 din sus menţionata Lege, mai propunem ca alegători asistenţi pe locuitorii alegători Graf Arpad şi Krneta Ştefan, înscrişi în listele electorale la Nr. 553 şi 661, iar ca delegaţi pe Oprişa Nicolae şi Lenkey Osvald, înscrişi în listele electorale la nr. 947 şi 751, toţi locuitori din comuna noastră Lupeni.
Depunem şi suma de 1.000 lei costul buletinelor de vot.
Alegem ca semn, conform art. 178 din Legea pentru unificarea administrativă o bară neagră verticală în lungime de 1 cm.
Totodată, împuternicim, în baza articolului 178 alin. 4 pe dl. Nicu Niciu să prezinte această propunere aici”. Urmează 33 de semnături.
 Documentul ajunge la notarul comunei Lupeni, care certifică:
1. „Noi, Dionisie Socol, notarul comunei Lupeni, având în vedere cererea de faţă înregistrată la 9 februarie 1926, atestăm atât identitatea propunătorilor mai sus arătaţi, cât şi faptul că ei sunt înscrişi în listele electorale ale comunei la numărul arătat în dreptul fiecăruia”.
2. „Noi, locuitorii din comuna Lupeni, arătaţi mai sus, declarăm prin prezenta în faţa d-lui notar Dionisie Socol al comunei Lupeni, că acceptăm candidaturile ce ni s-au propus de cei 33 de alegători mai sus arătaţi, pentru ca să fim aleşi consilieri comunali ai comunei Lupeni, precum şi supleanţi ai aceleaşi comune”. Semnează cei 12 consilieri comunali şi supleanţi.
3. „Noi, Dionisie Socol, notarul comunei Lupeni, certificăm că locuitorii arătaţi mai sus, care sunt înscrişi în listele electorale, la numerele arătate în dreptul fiecăruia, au declarat în faţa noastră că acceptă candidaturile ce li s-au propus”.  
La 11 februarie 1926 este întocmit următorul proces verbal:
„Noi, Petre P. Pănoiu, judecător şef la Judecătoria Mixtă Petroşani, asistat fiind de Aladar Fodor, grefier la această judecătorie.
Având în vedere art. 167, 168, 169, 171 şi 188 din Legea pentru unificarea administrativă, ordonanţa Prefecturii  judeţului Hunedoara nr. 1416/ 1926.
Considerând că pentru alegerea consilierilor şi supleanţilor, în vederea constituirii consiliului comunal în comuna Lupeni, s-a depus o singură listă de candidaţi înreg. (…), sub lista nr. I, cu semn distinctiv o bară neagră, verticală, în lungime de 1 cm, care s-a acceptat ca valabilă şi întocmită conf. legii şi instrucţiunilor pentru aplicarea Legii de unificare administrativă, după cum s-a constatat din procesul verbal încheiat la 19 februarie 1926 (…).
Văzând disp. art. 193 din această lege, astăzi fiind termenul de pronunţare, proclamăm aleasă unica listă depusă şi declarăm ca consilieri ai comunei Lupeni pe următorii locuitori:
1. Bociat Valeriu
2. Bazgan Vasile
3. Niciu Nicu
4. Furnica Gheorghe;
5. Francisc Daczo
6. Gârbovean Simion
7. Dina Ioan
8. Voin Petru
9. Andrasik Ioan
Membri supleanţi:
1. Petru Motoc 
2. Alexandru Molnar
3. Ioan Bărbulescu – la nr. 221”.
Putem observa că nu era o listă pur liberală, mai mult „cetăţenească” am putea spune. De exemplu, Simion Gârbovean era liderul sindicatului social-democrat metalurgist de la Mina Lupeni.    
La 27 martie 1926, Prefectura Hunedoara emite Deciziunea nr. 4.921/ 1926:
„Noi, Paul D. Goma, Inspector General Administrativ, Prefectul Judeţului Hunedoara,
Luând în de aproape examinare dosarele comunelor din plasa Petroşani formate în chestiunea constituirii consiliilor comunale, alegerii de primar şi a de­le­ga­ţiei permanente.
Având în vedere că din cercetarea actelor rezultă că consiliile comunelor sus numite au fost convocate în regulă, membrii au fost încunoştinţaţi că sunt chemaţi pentru această alegere, majoritatea cerută de lege a fost de faţă, votarea a fost făcută prin scrutin secret şi (…) primarii aleşi au întrunit numărul legal de voturi.
Pentru aceste motive, în baza dispoziţiunilor art. 35 alin. 1 şi 4 din Legea pentru unificarea administrativă,
Decidem:
Validăm constituirea consiliilor comunale, alegerea de primar şi a delegaţiei permanente făcută în comuna urbană Petroşani, cum şi în celelalte comune.
Deciziunea de faţă se va afişa la Primăria oraşului Petroşani şi a comunelor respective din plasa  Petroşani spre ştiinţă şi conformare”. 
Deciziunea prefecturii este generală, nu vorbeşte de excepţii. După instalarea consiliului comunal Lupeni, mai trebuia făcut un pas, poate cel mai important pentru comunitate: alegerea primarului. De menţionat că primarul era ales de către consilieri, cam cum este viceprimarul ales în zilele noastre. Dacă în toată Valea Jiului primarul a fost ales cu uşurinţă, dată fiind monocromia politică a listelor, la Lupeni alegerea primarului a trenat atât de demult, încât, la un moment dat, Lupeniul a ajuns de pomină, fiind singura comună din ţară, unde primarul nu a fost ales. Conform cutumei legislative, până la învestirea oficială a primarului ales de consiliu, cel mai în vârstă consilier local era primar, afacerile primăriei fiind girate de el.
 Cum lista depusă, singura, a fost cea oficială, alegerea ar fi trebuit să fie una formală. La 30 martie ar fi trebuit să fie ales primarul de către consilierii locali. Însă, nu se ştie din ce motive, probabil din prea mult orgoliu, alegerea n-a mai avut loc. 
Situaţia trebuia rezolvată cumva. La 17 aprilie este fixată noua dată a alegerilor de primar. Ca să nu mai existe pertractări inutile, la Lupeni se deplasează însuşi Gheorghe Drăgan, pretorul plasei Petroşani, şi Romulus Miocu, preşedintele Partidului Naţional Liberal al organizaţiei Petroşani şi a întregii zone a Văii Jiului.
La orele 18, consiliul comunal se întruneşte în şedinţă publică, sub preşedinţia pretorului Drăgan, în următoarea componenţă: Valeriu Bociat, V. Bazgan, N. Niciu, Gh. Furnica, Döczö, Gârboveanu, Dina Ion, I. Andrasek, I. Ciora, Gheorghe Pascha, preotul V. Şandru, T. Puşcariu, Dr. Flitsch şi Voin. Inspectorul Bociat este ales preşedintele de vârstă al consiliului. Acum e momentul să aflăm şi cauza amânării alegerii primarului. Deşi, o singură listă, sunt doi candidaţi: Gheorghe Furnică şi N. Niciu. Consilierii îl aleg ca primar pe Nicolae Niciu, în delegaţia permanentă pe V. Bazgan şi I. Dina, iar ca membru supleant pe N. Voin.
De reţinut că la aceste prime alegeri locale interbelice, în 366 de comune din judeţul Hunedoara, opoziţia neputând să depună liste, au fost proclamate câştigătoare listele Partidului Naţional Liberal. Doar în 50 de localităţi au fost organizate alegeri, PNL câştigând toate oraşele din judeţ. În ţară, PNL şi-a adjudecat victoria în 5.601 comune şi 63 de oraşe.
 
Primele alegeri libere postdecembriste. Lupeni 1992
Legea nr.70/ 1991
La 26 noiembrie 1991, Parlamentul României promulgă Legea nr. 70 referitoare la desfăşurarea alegerilor locale, primele alegeri libere după mai bine de jumătate de secol.
La 25 noiembrie, reprezentanţii partidelor politice şi Ion Iliescu, preşedintele României, stabilesc data alegerilor consiliilor locale şi a primarilor la 9 februarie 1992.
La 28 noiembrie 1991 Monitorul Oficial nr. 239 publică legea.
La 6 februarie 1992 în România erau înregistrate, ţineţi-vă bine, 128 de partide.
În Valea Jiului în 1992, 104.755 cetăţeni aveau drept de vot.
 
Din 9 candidaţi la primărie - 4 independenţi
Pentru fotoliul de primar au intrat în luptă 9 candidaţi: Marin Blendea (independent), Nicolae Bucur (Convenţia Democratică), Vasile Mamară (independent), Ioan Păcurar (independent), Aurelia Ionda (independent), Remus-Ioan Tomşa (MER), Gheorghe Abălaşi (FSN), Gheorghe Mogoş (independent), Gheorghe Ciobanu (FRN). 
 
La Consiliu local: 5 (partide) şi 5 (independenţi)
Pentru funcţia de consilier au depus liste (mai mult, sau mai puţin complete) 5 partide/ alianţe politice: UDMR (Uniunea Democrată a Romilor), Convenţia Democratică, UGRR (Uniunea Generală a Romilor Din România), MER (Mişcarea Ecologistă din România), FSN (Frontul Salvării Naţionale). Pe lângă partide, s-au mai înscris 5 candidaţi independenţi: Mihai David, Gheorghe Dobrin, Florea Andrei, Mihai Lungu şi Vasile Mamară.
Dar să vedem cine au fost candidaţii partide/ alianţe politice. 
UDMR: Eva Török, Iosif Bocşa, Iolanda Krausz, Ianos Viski, Alexandru Iakab, Alexandru Boros.
Convenţia Democratică: Nicolae Bucur, Viorel Moraru, Dumitru Săcărea, Iosif Tellmann, Ilie Stancu, Aritel Cătălin, Meliana Nan, Viorel Ţăndărică, Vasile Ursache, Gheorghe Panţiru, Ilie Vasile, Ionel Morar, Nicolae Ciocea, Dragoş Vonica, Gheorghe Barta, Mihai Oprişa, Ion Moldovean, Octavian Moise, Marius Fieraru, Vasile Iuşan, Vasile Bîrsan.
UGRR: Florin Căldărar.
MER: Emil Părău, Gyorgy Resiga, Dumitru Stăiculescu, Ionică Voin, Bruno Stern, Viorel Trifu, Tiberiu Hallasz, Ioan Tomşa.
FSN: Victoria Borza, Nicolae Maier, Dan Dănilă, Antoniu Duban, Minerva Dietrich, Ilie Stepănescu, Estera Filip, Tudor Geamănu, Mircea Suba, Horea Tripon, Dinoisie, Mircea Draga, Vasile Hurniţa, Paul Grasu, Tiberiu Braşovean, Alexandru Boca, Ilarie Zaharia, Oscar Simonics.
Unele dintre aceste liste au mai fost modificate, pe ici, pe acolo, funcţie de reclamaţii…
 
8 locuri de afişaj
În baza Deciziei nr. 155 emisă de Primăria Lupeni sunt stabilite 8 locuri de afişaj: Str. Revoluţiei, nr. 21; Str. Pompierilor, nr. 17; Str. T. Vladimirescu, nr. 82; Str. Plopilor, nr. 1; Str. Tineretului, nr. 1; Bulevardul Păcii, nr. 8; Str. Bărbăteni, nr. 31; Piaţa 6 August, nr. 1.
Desigur că nu toţi candidaţii au respectat obligaţia afişării materialelor de propagandă electorală doar în aceste locuri.
Referitor la propaganda electorală, „Zori Noi” precizează:
 
Contestaţii
Cu o lună înainte de alegeri, la Judecătoria Petroşani sunt depuse mai multe contestaţii. Astfel, Partidul Naţional Liberal cere radierea listelor Partidului Liberal pe motiv că denumirea acestui partid este ilegală, menţionând că PNL – aripa tânără a fost înregistrat la Tribunalul Capitalei sub denumirea actuală – Partidul Liberal – după expirarea termenului prevăzut pentru candidatură. 
Comisia electorală Lupeni introduce o contestaţie împotriva lui Gheorghe Ciobanu, candidatul Frontului Renaşterii Naţionale (FRN), pe motiv de antecedente penale. 
Tot la Lupeni sunt refuzate la înscrierile candidaturile Partidului Socialist al Muncii (PSM), iar contestaţia PSM este respinsă de Judecătoria Petroşani.
 
Ce spun candidaţii
Reţinem câteva intervenţii ale unor candidaţi publicate în presa locală.
Aurelia Ionda (profesor inginer la Liceul industrial Lupeni, candidat independent la primărie): „Cunoscând oraşul sub toate aspectele, consider o datorie de onoare să particip cu posibilităţile mele la renaşterea acestui oraş, altădată stimat şi respectat. Dacă voi primi girul dumneavoastră, voi lupta cu toată puterea, să dăm Lupeniului strălucirea lui de altădată. Îmi propun ca întreaga activitate să o desfăşor în cinste, sinceritate şi adevăr. Acestea vor fi principiile de bază ce-mi vor călăuzi paşii. Cred în forţa binelui. Mă voi opune cu toată puterea maşinaţiunilor, uneltirilor, învârtelilor, minciunii, corupţiei. Se zice că oraşul Lupeni are un mare neajuns. Are mulţi mineri. Să transformăm acest neajuns într-o virtute, să ajungem să fim mândri că suntem într-un oraş minier. Să facem viaţa minerilor mai uşoară, mai plăcută, să uşurăm munca soţiilor lor, astfel încât să se poată bucura împreună de un trai decent, civilizat. Avem capacităţi mari. O colaborare constructivă şi fructuoasă cu acest colos care este Mina Lupeni poate aduce avantaje imense oraşului şi cetăţenilor săi. Îmi exprim speranţa în raţiunea şi înţelepciunea oamenilor acestui oraş”.
După această declaraţie de suflet, candidata Ionda, care se autocaracterizează ca fiind „o idealistă”.  îşi prezintă programul electoral, din care reţinem priorităţile:
„- stimularea dezvoltării celor două întreprinderi cu forţă de muncă preponderent feminină, prin modernizarea, atragerea de investitori străini şi autohtoni, în vederea asigurării cât mai multor locuri de muncă, pentru femei şi tineret;
- salubrizarea oraşului ce va trebui realizată pe trei planuri diferite (…); 1) a suprafeţei solului, întrucât o serie de clădiri, străzi sunt pline de focarele epidemiilor; 2) a profunzimii solului, întrucât mari probleme creează şoarecii, şobolanii, purtători de microbi şi mari duşmani ai sănătăţii omului; 3) epurarea figurativă a comportamentului şi limbajului unor cetăţeni, pentru a putea trăi în acest oraş într-o societate decentă, morală şi demnă, trebuie realizată, deci, o curăţire a vieţii noastre. Întrucât în aceste vremuri noi avem nevoie de oameni noi, mai civilizaţi, mai corecţi.
- susţinerea investiţiei destinate bunăstării oraşului: spital, policlinică, gaz metan, drumuri şi poduri moderne, parcuri, lacuri de agrement, supermagazine etc.
- stimularea sectorului particular, nu numai în comerţ, ci şi în domeniul industriilor mici şi a serviciilor:
- problema apei curente trebuie rezolvată cu experţi de înaltă clasă, care să găsească soluţiile cele mai avantajoase, întrucât nu există motivaţie ca în acest oraş, unde curg munţii să nu avem apă permanent;
- asigurarea locuinţelor şi a locurilor de muncă (…);
- în domeniul cultural, educaţional şi sportiv vreau să mă implic mai mult întrucât el a fost în trecut mult neglijat, dovadă că Lupeniul nu are decât un cinematograf, iar vechiul Palat Cultural, rămas în zona oraşului demolat, este uitat şi abandonat.   
Din propunerea electorală - „epurarea figurativă a comportamentului şi limbajului unor cetăţeni, pentru a putea trăi în acest oraş într-o societate decentă, morală şi demnă, trebuie realizată, deci, o curăţire a vieţii noastre. Întrucât în aceste vremuri noi avem nevoie de oameni noi, mai civilizaţi, mai corecţi” –, o propunere firească pentru un intelectual, cadru didactic, reiese clar faptul că Aurelia Ionda nu a minţit când s–a prezentat.  
Din programul electoral al candidatul independent Marin Blendea (consilier juridic la Regia Autonomă a Huilei), prezentat sub sloganul „Alegeţi omul, nu partidul”, am reţinut:
„Programul pe perioada imediată:
- Voi fi omul deschis dialogului, omul pentru colaborare şi înţelegere.
- Pentru o mai bună aprovizionare a oraşului sunt adeptul şi deplin convinsul importanţei deplasărilor la diverşi furnizori, a bătutului la uşă, al legăturilor directe de la om la om, pentru a convinge şi a ne reconvinge. În acest sens, reamintesc deplasările personale făcute în 1990 şi 1991 la diverşi furnizori de produse agro-alimentare (Zimandul nou, Panciu, Odobeşti, Bârca), când s-a reuşit aprovizionarea populaţiei cu peste 200 tone de făină grâu, porumb, precum şi brânză, ouă, paste făinoase peşte etc.
- Tot pentru o mai bună aprovizionare cu produse agroalimentare se vor definitiva lucrările la noua piaţă agroalimentară din spatele restaurantului Cina, lucrări ce le-am început, dar care au fost apoi complet neglijate. Vorbesc de închiderea cu geamuri a acesteia, construirea unei fântâni şi a unui wc public, terminarea parcării cu plată din faţa pieţii (locul fiind amenajat în mare parte), a boxelor pentru vânzarea de produse pe timp de vară-toamnă, precum şi construirea celor 12 spaţii de vânzare ce vor fi închiriate direct marilor producători de produse agroalimentare, care îşi vor vinde produsele direct, fără nici un intermediar, şi, deci, la preşuri acceptabile pentru populaţie. Au optat pentru astfel de relaţii, încă din vara anului trecut, mari unităţi de profil, din Tg. Jiu, Craiova, Bacău, Zimandul nou ş.a.
- Pentru aprovizionarea cu pâine vom înfiinţa noi brutării, în cartierele oraşului (…);
- În privinţa curăţeniei oraşului, nu mai acţiunea fermă de privatizare a acestei activităţi – pe cartiere sau asociaţii de locatari - ne va scoate din impas (…);  
- Privind încălzirea centrală şi mult visata apă caldă (…) se impune montarea unor aparate de măsură pentru fiecare centrală termică, pentru a plăti numai ceea ce ni se livrează.
- Tot în acest an putem începe construirea unei păstrăvării pe Tusu (…);
- În privinţa spaţiului locativ se va da tot sprijinul pentru repararea celor deteriorate, dar locuite. (…) Se va urgenta terminarea blocurilor începute, precum şi construirea de locuinţe proprietate personală.
- Privind buteliile de aragaz consider că tot legăturile directe, cu producătorul din Bacău şi cu unităţile încărcătoare (Ploieşti, Piteşti, şi mai ales Craiova), pot rezolva în mare parte problema.
- Cunosc în general starea dezastruoasă a unităţilor medicale din oraş. Pentru soluţionarea acestei situaţii trebuie să luptăm cu toţii dacă vreţi pentru ca în acest an să se înceapă în sfârşit fundaţia la noul spital din al oraşului.
Pentru următorii ani îmi propun:
- Construirea unei fabrici de bere (…);
- Reamenajarea zonei de agrement Băiţa (…);
- Construirea unei staţii PECO”.
După atâţia ani, programul edilitar al lui Marin Blendea pare un program realist, candidatul identificând principalele problemele ale Lupeniului. Însă, dacă ar mai candida la 5 iunie, n-ar mai putea-o face cu acelaşi program, întrucât majoritatea propunerilor sale electorale sunt astăzi realizate.
 
Alegerile
În fine, vine şi ziua alegerilor, 9 februarie.
La Lupeni ar fi trebuit să voteze 20.761 de alegători. Deşi primele alegeri locale libere, după 1937, alegerile din 1992 nu au reuşit să aducă la urne prea mulţi lupeneni. Pentru primar au votat doar 11.549 de lupeneni, adică 63%. Faptul că un număr însemnat de voturi, 1.209, au fost declarate nule, mai mult de 10%, arată oareşce carenţe în actul votării.
Pentru listele de consilieri au votat şi mai puţini decât la primar, 11.306 alegători, însă numărul de voturi adunate a fost mai mare – 1.486 voturi nule….
Iată clasamentul candidaţilor la funcţia de primar:
1. Gheorghe Abălaşei (FSN, 3.206 de voturi);
2. Nicolae Bucur (Convenţia Democratică, 3.082 de voturi);
3. Vasile Mamară (independent, 2.199 voturi);
4. Ioan Păcurar (independent, 827 voturi);
5. Aurelia Ionda (independent, 620 voturi);
6. Ioan Remus Tomşa (MER, 548 voturi);
7. Gheorghe Mogoş (independent, 541 voturi);
8. Marin Blendea (independent, 511 voturi).
La formaţiuni politice:
1. FSN (4.421 voturi);
2. Convenţia Democratică (2.391 voturi):
3. UDMR (1.030 voturi);
4. MER (876 voturi);
5. UGRR (338 voturi);
6. Frontul Renaşterii Naţionale (233 voturi);
Candidaţii independenţii pentru funcţia de consilieri:
1. Vasile Mamară (1.017 voturi);
2. Mihai Lungu (307 voturi);
3. Mihai David (250 voturi);
4. Gheorghe Dobrin (218 voturi);
5. Florea Andrei (195 voturi).
Primul consiliul local al oraşului Lupeni ales după 1989 a fost format din 21 de consilieri locali, 18 consilieri de la 5 formaţiuni politice şi 3 consilieri independenţi:
- 8 consilieri locali de la FSN: Nicolae Maier, Dan Dănilă, Antoniu Duban, Minerva Dietrich, Ilie Stepănescu, Estera Filip, Tudor Geamănu şi Mircea Suba;
- 5 consilieri locali de la Convenţia Democratică: Nicolae Bucur, Viorel Moraru, Dumitru Săcărea, Iosif Tellmann şi Mihai Oprişa;
- 2 consilieri locali de la UDMR: Alexandru Boroş şi Alexandru Jakab;
- 2 consilieri de la MER: Gyorgy Resiga şi Dumitru Stăiculescu;
- 1 consilier rom de la UGRR: Florian Căldăraru;
- 3 consilieri independenţi: Vasile Mamară, Mihai Lungu şi Mihai David.
 
Turul al doilea
Diferenţa între cei doi candidaţi la primărie, Gheorghe Abălaşei şi Nicolae Bucur, clasaţi pe primele locuri este infimă, 124 de voturi. Din această perspectivă lupta în turul al doilea pare să o ia de la 0, fără vreun favorit.
După ce mulţumeşte alegătorilor pentru „conduita civică” de care au dat dovadă în primul tur, Nicolae Bucur, candidatul Convenţiei Democratice, se prezintă: „Sunt născut în comuna Lancrăm, în judeţul Alba, într-o familie de ţărani săraci. În 1947, am venit la Lupeni, urmând cursurile Şcolii Tehnice Miniere, la 19 ani am fost încadrat maistru minier la sectorul IV I.M. Lupeni. Au urmat, în scurt timp, anii milităriei, în cadrul căreia am absolvit Şcoala de ofiţeri de geniu. Reîntors în producţie la I.M. Lupeni, am ocupat diferite funcţii tehnice, până în anul 1961, până când am început frecventarea cursurilor la zi la Institutul de Mine Petroşani, obţinând diploma de inginer minier. Am revenit la Mina Lupeni ca şef sector producţie, apoi am preluat activitatea sectorului de investiţii, din cadrul Intreprinderii de deschideri de mine noi. Astfel, am deschis minele Paroşeni, Bărbăteni, Aninoasa Sud şi Livezeni, după darea în exploatare a acestora, am rămas la I.M. Paroşeni, unde am îndeplinit diferite funcţii tehnice, inclusiv inginer şef”. După prezentare, puţină mobilizare: „(…) noi, cei din Convenţia Democratică, vă adresăm chemarea de a participa la vot şi de a ne susţine în alegeri, prin votul dumneavoastră. Anunţăm electoratul că nu suntem porniţi pe demolări colonia Ştefan şi altele, aşa cum unii denigratori interesaţi încearcă să vă ducă în eroare. Dimpotrivă, alături de dumneavoastră, să contribuim la înflorirea şi prosperitatea urbei. Dacă voi fi ales, voi fi primarul tuturor, adevărat părinte al urbei”. Pentru că nu a fost ales, Nicolae Bucur nu a putut să-şi arate sentimentele paterne faţă de lupeneni. Sau, mă rog, nu întrutotul, căci Nicolae Bucur a fost, totuşi, ales (de consilieri) viceprimar. În aceeaşi şedinţă, primarul FSN-ist Gheorghe Abălaşi şi-a exprimat priorităţile mandatului său: reanalizarea autorizaţiilor acordate întreprinzătorilor particulari, demararea construcţiei Spitalului din Lupeni, scoaterea apelor reziduale din subsolurile inundate, îmbunătăţirea salubrizării oraşului, repararea fondului locativ degradat şi a sistemului de canalizare, finalizarea construcţiilor începute”.
Gheorghe Abălaşi (FSN) va câştiga turul al doilea şi va fi primul primar postdecembrist ales al Lupeniului, pe care-l va conduce între 1992-1996. Apoi, Abălaşi va fi ales şi consilier local pe listele PDSR/ PSD.
 
Consilierii judeţeni
Primele alegeri pentru consiliul judeţean au avut loc în 1992. Valea Jiului avea în 1992 12 consilieri judeţeni: 6 de la FSN - Ioan Nicolae Căprar, Ion Uifăleanu, Dan Dănilă, Dan Soare, Sorin Mihai Silaghi şi Cornel Burlec; 5 de la Convenţia Democratică - Florin Dumitru Ţurnă, Gabriel Cristescu, Pompiliu Prip, Dragoş Vonica şi Zsolt Fekete; 1 de la Partidul Renaşterii şi Independenţei României  - Virgil M. Dumitru.
 
După jumătate de an 
Ing. Nicolae Bucur, viceprimarul Lupeniului, vorbeşte despre realizările administraţiei locale după şase luni de la alegeri: „Am fost aleşi şi puşi pe funcţii la începutul primăverii. A fost firesc, deci, să ne preocupe durerile oraşului în acel moment. Ne-am apucat de curăţenie, de salubrizare, de evacuarea gunoaielor care ne sufocau cartierele. Zilnic evacuam câte 10-12 containere, eliberam punctele gospodăreşti de munţi de cenuşă şi alte reziduri adunate în cursul iernii. A fost problema de care ne-am ocupat, atât primarul, cât şi viceprimarul, cu RAGCL în tot cursul lunii martie. Apoi a venit rândul curăţirii şi amenajării spaţiilor verzi. Odată cu încălzirea vremii am trecut la elaborarea şi realizarea unui program minuţios de revizii şi reparaţii la punctele termice. Din cele 17 P.T., trei au fost reparate de minele Lupeni, Bărbăteni şi Preparaţie, iar celelalte cu forţe proprii. Mai sunt de reparat vreo 3. Concomitent cu înlocuirea vanelor defecte, spălarea contracurenţilor şi repararea instalaţiilor electrice ale P.T. am început curăţirea subsolurilor, eliberarea conductelor termice de apă de mizerie din subsoluri pentru reducerea pierderii de căldură. În acest scop, Primăria a angajat 36 de pensionari, constituiţi în patru echipe complexe. Cu ajutorul lor, am înlocuit coturile şi conductele sparte în raza majorităţii asociaţiilor de locatari. Tot cu aceste echipe am desfundat şi înlocuit canalizările exterioare din cartierele Parângului, Bărbăteni, Viitorului, Vîscozei. S-au continuat lucrările de amenajare a pieţei agroalimentare, prin lărgirea spaţiilor de expunere şi vânzare (…)”. Citite astăzi, realizările par nişte lucruri comune în domeniul edilitar, însă în urmă cu 24 de ani erau nişte priorităţi.
 
Alegerile parlamentare. 11 parlamentari
Anul 1992, anul primelor alegeri locale post-decembriste, a început cu alegeri şi s-a încheiat cu alegeri. De astă dată, alegeri parlamentare şi prezidenţiale. 9 candidaţi din judeţul Hunedoara intră în Camera Deputaţilor: Mihai Bucur (CDR, PNŢ-CD), Ioan Timiş (FSN), Gheorghe Ana şi Aurel Sîrbu (FDSN), Dumitru Ifrim (CDR, PSDR), Ion Hortopan (PRM), Petre Steolea (PUNR), Csaba Albert Takacs (UDMR). Judeţul Hunedoara are şi 3 senatori: Tiberiu Vladislav (CDR, PNŢ-CD), Ioan Diniş (FDSN) şi Octavian Munteanu (FDSN). 
Prezidenţialele au fost câştigate de Ion Iliescu. 

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii