Nu zic de la mine

spunând c-a fost un meci frumos. S-a văzut asta din reacţia spectatorilor, după fluierul de final de partidă al centralului Florin Anca. Cei din tribune s-au ridicat şi i-au aplaudat, strigându-i, pe nume, pe preşedintele clubului Neluţu Pantilimon, pe Ghiţă Pantilimon, preşedintele secţiei de fotbal, pe antrenorul principal Marius "Jackie" Szoradi şi pe Traian "Jalon" Câmpean, antrenor secund. 

 

Pe toată durata lui,

incluzând şi cele două minute de prelungiri, meciul a fost unul curat, cum se spune. S-au putut vedea doar vreo două-trei faulturi, dar şi acelea involuntare. Aurul Brad a început în forţă, neaşteptat de bine, aş putea spune. Lucru lesne de observat în primele zece minute de joc, când mingea a circulat mai mult în jumătatea de teren vulcăneană, iar contactul ei cu plasa porţii a fost stopat de către intervenţiile salutare ale lui Doru Mârşavă. 

 

Scorul este deschis de

Palade. "A fost minutul 16", mi-a comunicat prompt secundul Traian Câmpean, care-şi notează tot ce e legat de joc. Din spate, din tribună, îl aud pe Doru Palade-senior strigând "Hai, Vulcanu'!", "Hai, Vulcanu'!", "Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor!". Îi ţin isonul Marin Butură, al cărui fiu este, şi el, în echipă, şi Zoli Naghi, zis "Nebunu'", pe departe cel mai activ susţinător al echipei vulcănene. Înaintea golului egalizator, al brădeanului Nedea, care s-a produs şapte minute mai târziu, mi-am mai notat ocazia de milioane a lui Maier. De fapt, ocaziile vulcănenilor curg una după alta la poarta Aurului Brad, se bat şi câteva lovituri de colţ, şi doar intervenţiile lui Ilea, apărătorul buturilor din poarta oaspeţilor, fac ca, pentru moment, scorul să rămână egal.

 

Mă şi mir că nu

văd picioare secerate, lovituri în figură, una-alta. Gingăşii de genul celor care, cu două săptămâni înainte, fuseseră din abundenţă la meciul cu Uricaniul. Doar un fault de joc mai uşor la Ciocârlan, "Cartof", cum este alintat de colegi. "Ăştia joacă peri­culos acasă!", îşi dă cu părerea unul dintre băieţii de pe banca de rezerve. "Lasă, că nu mai îs duri", îl contrazice Traian "Jalon" Câmpean. Mai este puţin până la pauză, iar pe teren se consumă două ocazii groaznic de mari ale vulcănenilor: prima a lui Culiţă Lavric, dintr-o pasă venită de la Maier, şi, apoi, şutul lui Palade, fază în care un jucător brădean extrage balonul exact de pe linia porţii!

 

La începutul reprizei

secunde este de consemnat ezitarea fundaşilor vulcăneni, care era cât pe ce să se materializeze cu un gol în poarta lui Doru Mârşavă. Majorarea scorului, în favoarea gazdelor, intervine la puţine minute de la faza aceasta, când Maier îi pasează lui Roşianu care înscrie. Scorul final de 3-1 este pecetluit de către Palade, al cărui tată este în culmea fericirii şi, cu ambele mâini ridicate (vezi poza), nu-şi mai încape în geacă de mândru ce e. Nu pot să închei fără să amintesc ultima fază care a rupt gura târgoveţilor din tribună. E vorba de şutul năprasnic al lui Culiţă Lavric, din care golul era ca şi făcut, dacă nu era intervenţia salvatoare a brădeanului Vagaliu. Numărul 10 pe tricou.

 

Scorul final al acestui

meci i-a distanţat pe vulcăneni la nouă puncte faţă de Aurul Brad. Poate că un altul ar fi de părere că rezultatele următoarelor trei meciuri ale CS Vulcan nici nu mai contează. Nu este însă cazul preşedintelui Neluţu Pantilimon, care vede în Dacia Orăştie, la care Vulcanul va juca în etapa de la acest sfârşit de săptămână, un adversar destul de periculos. Despre celelalte două meciuri, cu Victoria Călan şi Minerul Aninoasa, este prematur să discutăm. 

O vom face, desigur, când vom şti dezno­dământul fiecăruia dintre ele.