11.08.2016,  17:10:15 | 2 comentarii | 733 vizualizari
Aforisme de Valeriu Butulescu
de Ziarul Vaii Jiului
În fiecare an trecem nepăsători prin ziua morţii noastre.
x
Din gheara diavolului am scăpat uşor. Dar cum să mă eliberez din îmbrăţişarea îngerilor?
x
Şi neştiinţa ar trebui ordonată alfabetic. Un fel de enciclopedie a ignoranţei.
x
Conjug de trei ori verbul a munci şi simt nevoia să mă odihnesc.
x
Glorie. Uitare cu efect întârziat.
x
O carte prost legată. Am scuturat-o puţin şi ideile au început să se împrăştie.
x
Puritatea copilăriei. Orice râu e limpede la izvoare.
x
Ziua se gândea la bani, iar noaptea visa acelaşi lucru.
x
Criticii văd muzica şi aud pictura.
x
Poezia e cântec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe.
x
Tu alergi odată cu vântul, deci tu nu simţi furtuna.
x
Ea îmi părea o floare, într-atât era de frumoasă, parfumată şi inactivă.
x
I-au luat boului jugul. Acum aşteaptă ca el să împingă benevol carul.
x
Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheamă?
x
Ignoranţa e cea mai grea povară. Dar cel ce o poartă nu o simte.
x
Să nu crezi că duşmanul te admiră. El numai caută punctul vulnerabil.
x
Pasărea zboară. Pe pământ, umbra ei se târăşte.
x
Iar cel ce n-a văzut munţii, uluit va fi de măreţia dealului.
x
Doar cămătarii se bucură de trecerea timpului.
x
Averea unora depăşeşte valoa­rea până la care ei pot să numere.
x
Detest somnul. Atâtea ere am dormit. Atâtea ere voi mai dormi.
x
Şi bunătatea trebuie drămuită. Uneori, pomii se frâng sub greutatea fructelor.
x
Pasărea s-a eliberat de pământ. De-acum, va fi captiva cerului.
x
Vulturul, chiar dacă prinde găini, rămâne vultur.
x
Pentru o ploaie banală, atâta risipă de fulgere.
x
Morţii sunt liberi. Gardul cimiti-
ru­lui este făcut pentru cei vii.
x
Ecoul întârzie. Glasul tău răzbate departe.
x
De ce din lut? Omul trebuia făcut din oţel inoxidabil.
x
Poezia s-a născut în noaptea în care omul a început să contemple luna, conştient că nu e comestibilă.
x
Copiii sunt în primul rând ai mamelor. Nu întâmplător, bărbaţilor li s-au atrofiat glandele mamare.
x
De regulă, după un prag înalt urmează o prăpastie.
x
Atâtea vietăţi trăiesc numai pentru a fi la un moment dat proaspete.
x
Războiul nuclear este oricând posibil. Uraniul se înnobilează mai uşor decât oamenii.
x
Când se termină jocul dragostei, privighetoarea tace.
x
Ce e sinucigaşul? Propriul său călău, sau propria sa victimă?
x
Când rage, leul încearcă să stabilească un dialog cu victima.
x
În urma mea, multă vreme, acest munte va continua să fie munte.
x
Mitologie. Bufniţa doarme toată ziua şi trece drept pasăre a înţelepciunii.
x
Cel rătăcit descoperă drumuri noi.
x
În faţa reformelor religioase, zeii au rămas întotdeauna pasivi.
x
Pinguinul. O pasăre poate trăi între gheţuri. Dar nu mai zboară şi nu mai cântă.
x
Diavolii. Dumnezeu tolerează opoziţia, dar îi pune coarne.
x
Înainte de a negocia cu lupul, pune-i botniţă.
x
Unanimitatea pietrelor naşte temelii, sau avalanşe.
x
Idolatrizăm vulturii, deşi găinile ne aduc servicii incomparabil mai mari.
x
Toţi vor timona. Nimeni nu vrea să vâslească.
x
O aspiraţie nu moare. Cel mult se împlineşte.
x
Am convenit ca lacrimile cerului să se numească ploaie.
x
Educaţie. Când dai viaţă cuiva, lasă-i şi modul de întrebuinţare.
x
Când femeile îşi fac autocritica îşi găsesc minunate defecte.
x
În fructele pomului să nu vezi generozitate, ci numai sete de continuitate.
x
Dragoste. Orice fruct e prevestit de-o floare.
x
Avea dreptate şarpele. Nu poate fi rai, acolo unde nu e dragoste.
x
Din tot ce sunt nu va rezista timpului decât un calcul renal.
x
Asemenea râurilor, mergem pe linia rezistenţei minime, şi viaţa noastră e un şir de meandre.
x
Moartea. Oare e punct sau virgulă?
x
Nu sunt nici măcar umbră. Sunt visul unei umbre.
x
Gravitaţia trage toate sforile Universului.
x
Prometeu s-a jertfit, pentru ca noi să ne putem aprinde liniştiţi ţigările.
x
Din fericire încălcăm geometria. Suntem egali, fără să fim asemenea.
x
Să nu dispreţuim pleava. Ea a ocrotit aurul grâului.
x
Sunt cuvinte de care ne temem să le scriem cu literă mică, cu toate încuviinţarea gramaticii.
x
Crucea s-a prefăcut în stea, în urma perfecţionării tehnicii de crucificare.
x
El mă urmărea pas cu pas, iar eu mă credeam steaua lui călăuzitoare.
x
Nu te mai gândi la opinia iepurelui, câtă vreme leii 
te-admiră.
x
Un copac desfrunzit, care se încăpăţânează să freamăte.
x
În dragostea florilor, vântul hotărăşte.
x
Să vizitezi toate muzeele lumii şi să nu-ţi aminteşti decât 
taxele de intrare.
x
Această antologie seamănă cu o groapă comună.
x
Mereu ne e dor de un alt anotimp.
x
Centenarii. Spaima caselor de pensii.
x
Avem ceva din destinul merelor. Abia ne coacem şi trebuie să ne prăbuşim.
x
Până la eliberarea actului de deces, nimeni nu se poate considera cu adevărat mort.
x
O revistă adevărată este o revistă care mă publică.
x
Ajunsese foarte erudit, trăgând cu urechea pe la uşile oamenilor culţi.
x
Arheologii. Pe baza unui ciob ei reconstituie o întreagă bucătărie antică.
x
Cocori, rândunele? Prefer 
modestia vrăbiilor, care înfruntă iarna alături de mine.
 

Comentarii articol (2 )

#1 Constantin Dobre11.08.2016,  21:19:38
Superb, superb, superb! Ador aforismele! Imi incanta sufletul, neuronii don't let me down si ma simt ferit de Alzheimer, boala mentala ce transforma omul in "leguma". Sper sa vina si timpul cind i-l voi intalni pe autor caruia doar sa-i strand mana si sa-i spun "Fericit ca v-am intalnit!"


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 5 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter