Datele pe care le furnizăm în acest articol sunt luate dintr-o statistică anexată la proiectul privind „reclasificarea localităţilor din România”. Judeţul Hunedoara are în top 20 patru localităţi: Hunedoara, Petroşani, Vulcan şi Brad. Iar dacă ţinem cont că Hunedoara şi Petroşani fac parte din top cinci, cu un minus 21.000 de locuitori, respectiv 11.285 locuitori, lucrurile par destul de îngrijorătoare. Pe locul 9 se situează municipiul Vulcan, cu un minus de 8.335 de locuitori.

Localitatea din România care a suferit cea mai mare scădere a populaţiei până în 2012 este Braşovul, cu o pierdere de peste 76.000 de locuitori.

 

Se poate constata că această scădere vine pe fondul scăderii activităţii miniere în general şi a disponibilizărilor efectuate din acest sistem, precum şi a scăderii evidente a capacităţilor de producţie şi din celelalte ramuri, în condiţiile în care la loc nu s-a mai pus aproape nimic. Totuşi, interesant este faptul că, deşi n-a pierdut încă nicio mină, municipiul Vulcan se află între primele zece din ţară ca număr de scădere a populaţiei, lucru care ar trebui să-i îngrijoreze foarte mult pe Gheorghe Ile şi pe pesediştii săi… portocalii. 

 

Top 20 

Iată mai jos cum arată topul 20 al scăderii numărului de locuitori:

Primarul Petroşaniului cere implicare

Referitor la acest clasament în care se regăseşte şi Petroşaniul pe locul 5, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat: „Este îngrijorător acest lucru. Faptul că judeţul Hunedoara are patru localităţi în primele 20 ca număr de scădere a populaţiei ar trebui să dea de gândit şi guvernanţilor ţării, nu doar nouă. Cu atât mai mult, cred că se impune acum, în al doisprezecelea ceas, un sprijin real din partea Guvernului României, aşa cum s-a promis de altfel în momentul în care guvernanţii încercau să ne convingă că o parte din mine trebuie închise, pe fondul deschi­derii pe viitor a altor capacităţi de producţie. Lucru ce nu s-a întâmplat, niciun guvern de-atunci încoace nu a canalizat spre Valea Jiului oportunităţi de noi afaceri şi firme, care să vină şi să preia forţa de muncă existentă. Chiar dacă administraţiile locale încearcă să atragă investitori, să se zbată pentru acest lucru, totul este prea puţin dacă guvernul nu sprijină în mod concret Valea Jiului prin măsuri şi decizii utile din punct de vedere economic şi social, pragmatice, care să ajute dorinţele celor care investesc şi care să-i facă să vină mai repede înspre regiunea noastră”.  

 

O noutate

demnă de luat în seamă în noua reclasificare a guvernului va fi noţiunea de „oraş cu caracteristici rurale”, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar (la ultimul recensă­mânt); peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.

Probabil că oraşul Petrila s-ar încadra perfect la acest capitol, având îndeplinite trei din cele patru criterii. Acest lucru ar putea atrage fonduri europene în localitate destinate mediului rural, fonduri care până acum nu se puteau atrage din cauză că satele aparţinătoare Jieţ, Cimpa, Taia şi Răscoala figurau ca şi cartiere de oraş bine definite, ceea ce, să recu­noaştem, nu prea are nicio logică. 

La fel de bine s-ar încadra probabil şi cel mai vestic oraş din Vale, oraşul Uricani, cu satele Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag în mod special.

 

Corneliu BRAN