14.09.2016,  11:27:58 | 0 comentarii | 770 vizualizari
O analiză ministerială dă verdictul pentru turismul insuficient dezvoltat al Văii: nu prea avem infrastructură, promovare, și ratăm obiective importante
de Alina PIPAN

Să facem ceva cu turismul, așa am spus toți, de la mass-media, la politicieni, primari și oameni de rând. Problema cea mare, nu o spunem noi, ci o analiză ministerială realizată de Ministrul Economiei, Comerțului și Relației cu Mediul de Afaceri, este faptul că Valea Jiului are potențial, doar că și acum este foarte puțin exploatat, mai puțin decât minereul din subteran. Turismul nu va putea înlocui niciodată absorbția de forță de muncă din mediul industrial, și nici nu mai este nevoie momentan, pentru că mulți au migrat, dar poate aduce bani mulți în Valea Jiului, pentru că orice turist care vine în vacanță vrea să cheltuie, dar trebuie să aibă pe ce.  Singura care mai scoate capul la suprafață din anonimat este Straja.

 

Straja începe să atragă turiști și vara, dar nu are un brand conturat, cum este cel al Geoporcului, de exemplu

 

Straja a beneficiat anul acesta de o promovare de vis pe YouTube, după campionatul de longboard care a avut loc aici, la finele lunii iunie, începutul lunii iulie. Ce pot face tinerii skateri cu longboardul este comparabil cu ce pot face în materie de promovare. 300.000 de vizualizări are un clip meșterit la detaliu despre competiția de longboard din Straja, o promovare pe care cabanierii nu și-ar fi permis-o în contextul actual (montajul poate fi urmărit pe Transylvania Downhill- pagina de Facebook). Zeci de tineri din Europa, mai ales din țările nordice au urcat în Straja. Tineri modești, pasionați de acest sport, care înțeleg turismul așa cum dintre noi puțin o fac, civilizați și recunoscători, așa i-au descris cabanierii. Toată această promovare și această experiență competițională, ca și altele de altfel, cum ar fi raliul, se datorează investiției în infrastructura rutieră. Atât de mult face un drum bine realizat, pe care un longboarder să nu își rupă gâtul, sau un pilot de curse să nu își facă mașina praf. Iată o investiție bună și cel puțin două exemple de turism de vară.

Problema cea mai mare a stațiunii de interes județean este, surprinzător, alta: cazarea. Condițiile de cazare din Straja sunt modeste, nu mulțumesc turiștii. În momentul de față, conform analizei ministeriale, raportat la media pe an, la Straja înnoptează consecutiv turiștii mai puține nopți decât, atenție, la Aninoasa (Casa de Vis). La Aninoasa turistul are mai puține de văzut și făcut decât în Straja, dar aici găsește confort sporit, iată explicația. Vestea bună este că Lupeniul, deci Straja, se află printre centrele de interes ale turiștilor.

Cabanierii din Straja fac demersuri an de an să crească prestigiul stațiunii. În Valea Jiului Straja este singura stațiune cu grad de ocupare mare, în sezonul de iarnă. Dar, evident, strădania trebuie să fie mai mare, și toți cabanierii să investească cinstit în modernizarea condițiilor de cazare. În plus, fără o susținere continuă și importantă a autorităților locale și județene, banii turiștilor nu vor fi cheltuiți cu precădere în această stațiune montană.

 

Parângul- stațiunea în antiteză cu turismul

 

Deși are potențial mai mare decât Straja, are vechime mai mare, are sedii de instituții educaționale, este în plină dezvoltare, Parângul este stațiunea în cădere liberă. Vara este aproape pustie, cu excepția turiștilor de ocazie sau veniți pentru a lua parte la evenimente izolate. Problema este că și iarna stațiunea este golașă. Motivul principal este bătut în cuie în analiza ministerială  ”Calitatea redusă a infrastructurii rutiere afectează negativ şi potenţialul turistic al staţiunilor montane din munţii Parâng şi Vîlcan”. Cu toate că iarna numărul turiștilor crește datorită dotării stațiunii cu infrastructură de transport pe cablu, lipsa unui drum care să urce până în stațiune este estențială. Acel drum pe care Consiliul Județean Hunedoara nu mai are posibilitateea să-l execute anul acesta, sau anul viitor, sau peste doi ani. Suntem aproape siguri că realizarea drumului va fi tărăgănată, pentru că în momentul de față CJ Hunedoara își canalizează bugetul pentru turism pentru punerea în valoare a sitului Sarmizegetusa Regia- o destinație de asemenea foarte importantă. Bineînțeles, un alt mare minus sunt condițiile de cazare, mult sub media pe țară.

Primăria și Consiliul Local Petroșani fac eforturi pentru a continua investițiile în Parâng, dar de aici de jos, din oraș, se vede doar efortul administrației locale. Cabanierii parcă sunt într-o grevă permanentă față de administrația locală, și într-o luptă permanentă între ei.

 

Petroșaniul, mai interesant decât Parângul

 

”În rândul centrelor de interes judeţean, în ceea ce priveşte oferta de cazare pentru turişti se încadrează şi municipiile Petroşani, Brad, Lupeni, Orăştie şi oraşul Haţeg”, aceasta este vestea bună pentru Petroșani. Mai avem una: ”Oraşul Geoagiu excelează la durata de şedere a turiştilor ajungând la o medie de 4.5 zile, mult peste celelalte aşezări turistice din judeţ. Acest lucru este datorat în cea mai mare parte băilor termale. Dintre celălalte aşezări cu unităţi de cazare turistice doar Aninoasa, Beriu, Petroşani, Râu de Mori şi Santamaria-Orlea reuşesc să treacă de media de 2 zile în ceea ce priveşte durata de şedere”, așadar, la Petroșani vin turiștii, în mare au ce vedea. Dar hai să o spunem pe-a dreaptă, au ce vedea, în mare. În detaliu, nu se pune accentul pe nimic. Practic, Petroșaniul poate fi doar un punct de tranzit în județ, dar punct convergent al Văii Jiului. Nici Petroșaniul, și nici Parângul, nu au reușit să își găsească identitatea turistică. Singurele brabduri locale evidențiate în județ sunt: Geoparcul Dinozaurilor, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor,  Castelul Corvinilor.

 

Petrila și Vulcanul se zbat pentru domenii schiabile fără  potențial, dar exclud turismul industrial și etnografic

Vulcanul, dar mai ales Petrila, fac greșeli fatale. Încească să copieze ”potențialul turistic” al Strajei, ceea ce este neproductiv, pentru că se vor pierde în peisaj. Este evident că un turism diversificat este mai atractiv. În Valea Jiului deja se poate schia. Dar dacă s-ar putea face și altceva, Valea ar fi mai interesantă. Petrila are potențial uriș în promovarea turismului industrial, mai ales asociat cu geniul lui Ion Barbu, dar și potențial etnografic. Niciunul nu este promovat, nici măcar nu intră în interesul administrației locale, cu toate că și fostul și actualul primar sunt momârlani de vază.

”Turismul industrial este propus pentru a valorifica o serie de obiective economice care se constituie ca produse turistice veritabile şi atractive pentru o anumită categorie de turişti; această formă particulară de turism reprezintă un mod diferit de valorificare a obiectivelor economice care nu mai sunt operaţionale în perioada actuală, postindustrială.

Se poate aprecia că din acest punct de vedere judeţul Hunedoara poate fi clasat printre destinaţiile turismului industrial de la nivel naţional. Acest fapt este susţinut de ideea că judeţul a cunoscut în istoria sa îndelungată o dezvoltare deosebită a industriei miniere şi a celei siderugice care au lăsat în peisajul actual post-industrial relicve ce pot fi valorificate turistic”, se lansează ideea în analiza ministerială.

”Pornind de la aceste tendinţe favorabile, turismul judeţean are nevoie de un impuls suplimentar din trei direcţii: modernizarea infrastructurii de transport care asigură accesibilitatea obiectivelor turistice de interes naţional, promovarea unei identităţi locale puternice, mizând pe zonele etnografice caracteristice şi (re)calificarea forţei de muncă către meserii care să susţină activităţile turistice”, mai sugerează analiza ministerială .

 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter