16.10.2016,  19:34:15 | 2 comentarii | 1572 vizualizari GALERIE:     FOTO    
O viaţă dedicată învăţământului superior minier din Valea Jiului: Profesorul Ştefan Covaci
de Corneliu BRAN
La împlinirea venerabilei vârste de 95 de ani, primul rector al Institutului de Mine Petroşani a fost omagiat în cadrul festiv şi select al „Simpro Universitaria 2016”, vineri, 14 octombrie, în aula înfiinţată chiar de acesta.
 
Născut la 9 octombrie 1921
în Petrila, profesorul Ştefan Covaci, primul rector pe care universitatea de azi din Petroşani l-a avut, a ur­mat prin tradiţia de familie aceeaşi preocupare ca predecesorii săi: industria minieră. După absolvirea studiilor liceale şi a şcolii de subingineri minieri, s-a înscris la Institutul Politehnic Timişoara, Facultatea de Mine şi Metalurgie, devenind absolvent în anul 1941. Îşi desăvârşeşte pregătirea profesională prin studiile de doctoratură la Academia de Mine din Sankt Petersbourg, în anul 1953 deţinând titlul ştiinţific de „doctor în ştiinţe” cu teza „Prevenirea şi combaterea focurilor endogene în condiţii de exploatare a straturilor groase de cărbune din Valea Jiului”. La revenirea în ţară, profesorul Covaci îmbrăţişează cariera universitară, până în anul 1990, când iese la o binemeritată pensie, după o viaţă muncită şi trudită la Petroşani. Intrând după revenirea în ţară pe porţile învăţământului superior, profesorul petrilean a activat o scurtă perioadă de timp ca profesor la catedra de „Exploatare a Zăcămintelor de Cărbuni”, devenind apoi prorector al fostului Institut de Mine din Bucureşti, iar în 1956 a fost numit director al Institutului de Mine Petroşani. În anul 1957, prin contopirea Institutului de Mine Bucureşti cu Institutul de Mine Petroşani, Ştefan Covaci devine primul rector al unei şcoli superioare miniere. Timp de şase ani şi jumătate, cât a fost rector, profesorul petrilean a luptat pentru modernizarea învăţământului minier, a programelor analitice, dar şi pentru dezvoltarea şi cercetarea tehnicii miniere, pentru încheierea de parteneriate şi contracte cu şcoli superioare de prestigiu din ţară şi din străinătate. La Petroşani, profesorul Covaci a reuşit crearea unei şcoli moderne pentru acele timpuri, prin înfiinţarea în procesul de învăţământ a unor noi discipline, pe care le-a implantat la institut şi care au pornit la drum odată cu cadre didactice tinere, serioase, ambiţioase, dornice de a face carieră şi de a dezvolta un brand în învăţământul superior de stat din Valea Jiului. Tot Ştefan Covaci a fost şi primul profesor din cadrul Institutului de Mine care a elaborat şi tipărit tratate în domeniul exploatărilor miniere din subteran, lucrări din care au învăţat şi continuă chiar şi azi să studieze generaţii de studenţi. Pe lângă faptul că a fost un pedagog de excepţie, Ştefan Covaci este şi cel care a elaborat un număr impresionant de lucrări din activitatea ştiinţifică şi de cercetare, lucrări ce au fost publicate de reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, susţinute, nu de puţine ori, la conferinţe, congrese internaţionale şi simpozioane de profil. În anul 1960, recunoscându-i-se valoarea profesională, Ştefan Covaci a fost ales membru al Comitetului Internaţional Minier. În această calitate, profesorul a contribuit la organizarea mai multor congrese internaţionale miniere. Începând cu 1967, Ştefan Covaci a coordonat peste 22 de specialişti din domeniul minier pentru obţinerea titlului de doctor în ştiinţe tehnice. Nu trebuie uitat nici aportul său, în perioada cât a fost rectorul Institutului de Mine în proiectele legate de infrastructura din Dealul Institutului. Aula de azi, corpurile anexă din baza didactică de sus şi alte lucrări de marcă ce au dus la mărirea confortului şi modernizarea bazei didactice îi aparţin exclusiv din punctul de vedere al gândirii şi implementării proiectelor legate de acestea.
 
A venit cu fiica sosită special din S.U.A.
După alocuţiunile de deschidere şi după o pauză, Aula a fost cuprinsă de o festivitate de suflet. Nici nu se putea altfel, din moment ce cadrele didactice petroşenene din cadrul Facultăţii de Mine, mai ales, împre­ună cu conducerea Universităţii din Petroşani, au ţinut să-l omagieze pe primul rector al Institutului de Mine Petroşani, distinsul profesor Ştefan Covaci, care de curând a împlinit venerabila vârstă de 95 de ani. Venit la Petroşani din Capitală, unde s-a retras după ieşirea la pensie, împreună cu fata dumnealui, o distinsă doamnă care acum locuieşte tocmai în Los Angeles, de unde a venit special pentru această ocazie pentru a-l putea însoţi la drum pe bunul dumneaei tată, Ştefan Covaci s-a bucurat de întrevederea cu foştii colegi şi cu bătrânul sediu al universităţii. Festivitatea n-a fost lungă, dar a avut substanţă şi a fost primită extraordinar de plăcut de profesorul Covaci, bucuros că cei de-aici nu l-au uitat.
 
Omagiile (pro)rectorului
Prorectorul Roland Moraru l-a elogiat în cuvinte simţite şi a înmânat o plachetă omagială distinsului profesor ajuns la venerabila vârstă de 95 de ani. Şi intervenţia rectorului Radu Sorin a fost în aceeaşi notă, rectorul înmânându-i profesorului o diplomă de excelenţă. Vizibil emoţionat, Ştefan Covaci le-a mulţumit cu blândeţe şi cuprins de emoţii i-a îmbrăţişat cu căldură şi le-a strâns mâna celor doi din conducerea universităţii.
 
Exclusivitate ZVJ. Prof. Ştefan Covaci:
„M-am bucurat că, odată transferat aici, am putut să-i ajut pe copiii minerilor. Mulţi au reuşit să iasă din întunericul vremurilor grele pe care le-au trăit...”
 
Mineri din tată-n fiu
- Domnule profesor, cum a fost perioada de şase ani şi jumătate de rector al 
Institutului de Mine Petroşani? Cum era viaţa în 1956?
- Era o viaţă destul de grea. Viaţa, în general, în Valea Jiului n-a fost uşoară niciodată... N-a fost şi nu e uşoară nici azi. Eu sunt născut la Petrila, ştiu cum a fost copilăria mea şi a vecinilor şi prietenilor mei, ştiu cum a fost şi după aceea... Aici a fost lăcaşul muncitorilor care au avut probleme, din toate punctele de vedere, şi cine cunoaşte zona înţelege perfect ce vreau să spun. Perioada cât am fost rector a fost o mare bucurie pentru mine, că am fost transferat la Petroşani atunci de către cei de la minister. Sincer. Sunt dintr-o familie care din tată în fiu au fost mineri, străbunicul, bunicul, alţi membri... Toţi au fost mineri adevăraţi! M-am bucurat că, odată transferat aici, am putut să-i ajut pe copiii minerilor. Mulţi au reuşit să iasă din întunericul vremurilor grele pe care le-au trăit. Asta a fost o mare bucurie pentru mine, cum tot o mare bucurie a fost şi faptul că am putut să particip la dezvoltarea zonei, să pun umărul la câteva proiecte importante legate de învăţământ.
 
Proiecte puse-n practică
- Aţi vorbit de proiecte. Amintiţi câteva mai mari...
- Am făcut câteva mari transformări de care mă simt mândru. Când am venit aici am găsit Institutul Cărbunelui, cu o singură facultate. Acest institut l-am transformat în Institutul de Mine, cu mai multe facultăţi. Era nevoie de o asemenea schimbare. Am insistat la minister, peste tot, m-am luptat şi am reuşit împreună cu cei de-atunci care m-au susţinut. Acesta a fost primul pas mare. Apoi am trecut la modernizarea sălilor de clasă, la îmbunătăţirea bazei didactice şi a manualelor necesare studiului, care aproape nu existau când am venit. Cum să faci carte fără manuale, fără studiu? Toată stima pentru cursul unui profesor, dar e nevoie de mai mult pentru o bună pregătire. Al treilea pas a fost modernizarea şi transformarea clădirilor. Vedeţi această aulă? Pe vremea mea am realizat-o. Era nevoie pentru prestanţa şi renumele institutului de o aulă de festi­vităţi şi şedinţe serioasă. Apoi au urmat la rând câteva cămine, corpurile acestea de sus de lângă clădirea de bază au fost construite atunci. Aş putea să vă spun multe, dar nu vreau să se creadă că încep cumva să mă laud, şi de aceea mă opresc aici.
- După ieşirea la pensie v-aţi mutat la Bucureşti? 
- Da. M-am întors într-un fel la oraşul pe care l-am iubit dintotdeauna, fireşte după Petrila şi Timişoara.
 
„Covacii” - în străinătate
- Vorbiţi-ne puţin de familie, de fata dumneavoastră cu care sunteţi azi prezent şi care am înţeles că locuieşte tocmai în SUA...
- Da, sunt azi cu fata mea, Daniela, care locuieşte în Los Angeles. Este căsătorită. Am nepoţi mari. Unul este arhitect, iar fata mea lucrează ca director tehnic în cadrul unei mari companii din acea metropolă. Face proiecte, are muncă până peste cap. Băiatul meu este în Berlin, lucrează ca şi profesor la Politehnica Tehnică. Mai am un strănepot care lucrează în Paris. E mult de vorbit de familia mea, dar nu prea îmi place să vorbesc public. Oricum, respect munca şi strădaniile lor şi mă bucur când sunt alături de ei, chiar şi pentru o perioadă mai mică. Tehnica modernă - telefonul, internetul -face azi apropierea mai uşoară din orice colţ al lumii. Ştiinţa a evoluat, nu mai e ca pe vremuri, astfel pot ţine uşor legătura cu ei.
 
Mulţumiri
- Cum apreciaţi acţiunea de azi legată de omagierea faţă de dumneavoastră şi activitatea pe care aţi depus-o, vreme de zeci de ani, la UP?
- N-am cuvinte de mulţumire pentru invitaţia făcută de foştii mei colegi! Chiar a fost o plăcută surpriză şi nu mă aşteptam la aşa ceva! Este un gest frumos şi vă spun cu sinceritate că mă simt azi foarte fericit în mijlocul dumnealor. Parcă retrăiesc anii când eram aici şi mă bucur că mulţi nu m-au uitat şi vin să stea puţin de vorbă cu mine. Îi iubesc pe toţi şi le doresc tot binele din lume!

Comentarii articol (2 )

#1 Kovacs D. Petru20.10.2016,  09:46:42
Studentii Facultatii de mine , promotia 1965 , cu ocazia implinirii venerabilei varste de 95 de ani ,va ureaza multa sanatate , L A M U L T I A N I !
#2 Goarna20.10.2016,  17:36:16
Prorectorul Moraru R. o fi acelasi care la plagiat pe profesorul francez Thierry Verdel, furand in totalitate o lucrare a acestuia si publicand-o intr-o baza de date? O fi acelasi care a avansat profesor pe baza unor adeverinte false?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 2 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal






_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter