09.11.2016,  20:43:59 | 0 comentarii | 779 vizualizari GALERIE:     FOTO    
La Castelul Ianza / Vernisaj reuşit
de Corneliu BRAN
Marţi seara, chiar de Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, Galeria „Ianza-Art” a mai bifat o acţiune culturală, probabil ultima din acest an.
 
Relaţii germano-română
Trebuie subliniat încă o dată faptul că ediţia a IV-a a Expoziţiei Taberelor Fundaţiei Ianza-Art Inter-Cultural, din localitatea Marktrodach, Germania, din iulie, precum şi cea de la Petroşani din august, anul acesta, au fost realizate pe baza unui proiect finanţat de fundaţie în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara. La ambele expoziţii au fost prezenţi cu lucrări de pictură şi sculptură artişti plastici din ţară, şi fireşte din judeţul Hunedoara şi Valea Jiului, dar şi din străinătate.
Un al doilea aspect pe care dorim să-l consemnăm este faptul că, parcă de la an, la an, preşedintele fundaţiei, Cristian Sergiu Ianza, a ridicat ştacheta calităţii expoziţiilor şi vernisajelor, dar şi a numărului de invitaţi.
 
25 de creatori de frumos
Vernisajul de marţi seară a reunit tablouri şi sculpturi realizate în aceste tabere de vară şi de creaţie. Cei care au expus merită a fi consemnaţi în rândurile de faţă şi din punct de vedere a calităţii tablourilor sau sculpturilor expuse, dar şi să rămână în amintirea şi arhiva ziarului nostru, cel care a fost prezent şi în 2016 la toate acţiunile organizate la Petroşani de fundaţie şi nu numai.
Dănuţ Mihai Ban, Eugen Bencău, Petru Birău, Titus Blaj, Simonel Bucur, Adrian Cerchez, Radu Chinţa, Teodor Dădălău, Andrei Florian, Andreea Hereşanu, Robert Humel, Ana Maria Negară, Gigi Nicolau, Andreea Ouatu, Daniela Pasca, Angelica Pârvu, Adrian Valentin Samson, Sorina Ţibacov, Mahmoud Hesso (Suedia/Siria), Cristiana Illiopoulou-Hopîrtean (Grecia), Ciprian Hopîrtean (Grecia/România), G. June Michel (Germania), Milena Mladenova şi Cristian Sergiu Ianza (România/Germania) sunt cei 25 de creatori de frumos care au expus în cele două expoziţii internaţionale din vară şi care şi-au creat lucrările în mare parte în taberele de creaţie, dar şi cei care au avut expuse lucrări la vernisajul acesta de final de an. Ei, cu toţii, merită felicitaţi şi îi aşteptăm şi la anul să fie măcar tot la fel de inspiraţi precum au fost anul acesta.
 
Tineri, consacraţi, profesori
De remarcat şi de aplaudat faptul că la acest vernisaj Robert Humel (profesor de arte plastice, plastician de primă linie şi director adjunct al Colegiului Teoretic „Mihai Eminescu) a venit însoţit de mai mulţi tineri, pe care îi pregăteşte la casa studenţească, pentru a prelua ştacheta picturii şi artelor plastice, după cum bine puncta un alt profesor de desen, unul dintre cei mai buni pe care Petroşaniul îi are şi prin mâna cui s-au modelat serii întregi şi generaţii de tineri talentaţi, profesorul Eugen Bencău.
 
Pe 1 Decembrie - la Alba-Iulia
Acţiunea a debutat cu impresii rostite de câţiva dintre artiştii plastici prezenţi, de la care redăm mai jos câteva scurte spicuiri.
„După un eveniment din săptămâna trecută şi după o destul de lungă pauză, probabil observată şi după păienjenenii care şi-au făcut treaba pe ici-colo şi care acum hibernează, ne reunim în această seară la un vernisaj de bilanţ al expoziţiilor realizate cu prilejul taberelor de vară de la Petroşani şi din Germania, unde imaginaţia artiştilor plastici, pictori şi sculptori, şi-a dat frâu liber iar creaţia a fost la ea acasă timp de câteva săptămâni de zile. Mă bucur că aţi venit şi vreau să vă spun că de-acum înainte voi începe cu aceste lucrări să fac expoziţii itinerante în ţară, cum am făcut şi în primii trei ani, de când a început seria acestor tabere de creaţie. Următoarea expoziţie va fi la Muzeul Unirii din Alba-Iulia, într-o perioadă de timp pentru care m-am luptat destul de mult, ţinând cont că ea cuprinde şi Ziua Naţională – 1 Decembrie, când municipiul acesta şi capitala simbolică şi istorică a ţării va fi plină de frenezia miilor sau zecilor de mii de români sosiţi de peste tot să fie prezenţi la manifestările ce se vor organiza. Eu am mai reuşit să am încă o experienţă de acest gen, acum va fi a doua oară, şi ştiu că atunci, tot de 1 Decembrie au trecut prin faţa mea şi a expoziţiei peste 1.500 de oameni! Ceea ce nu se întâmplă la nicio expoziţie, la nicio galerie, nici dacă stau o lună deschise. Nu trec 300 de oameni nici la galeriile mari din Capitală, dar 1.500! E adevărat că nu toţi cei 1.500 sunt iubitori de artă care trec pe-acolo, dar chiar şi aşa le rămâne poate o chestie pe retină şi tot e ceva. De aceea am zis că fac un mic efort să merg şi anul acesta, chiar dacă programul meu e destul de strâmt. Am adus şi lucrările ce au fost făcute în Germania, le voi lua şi pe cele realizate la Petroşani şi pe care le vedeţi expuse aici în mare parte, şi le voi duce pe toate şi la Alba-Iulia”, a menţionat în deschiderea vernisajului Cristian Sergiu Ianza.
 
Iosif Tellmann – eternul no.1
A urmat la cuvânt profesorul Eugen Bencău, care a vorbit şi de anul 1955, un an important pentru artiştii plastici din Valea Jiului şi dezvoltarea ulterioară, până în prezent, a creaţilor artistice şi a celor care şi-au pus în valoare talentul faţă de pictură, grafică sau sculptură. Lupeneanul Iosif  Tellmann este unul dintre artiştii plastici cei mai cunoscuţi din ţară şi în anumite ţări din străinătate, ţări cu tradiţie culturală deosebită precum Germania, Elveţia sau ţările nordice.
„Mă bucur să văd că pe lângă cei mai în vârstă vin la vernisaje şi cei tineri, care vin să vadă şi să se inspire, că mâine-poimâine ei o să fie cei care ne vor înlocui. Sunt impresionat totodată de efortul pe care-l face domnul Ianza, de a organiza expoziţii şi tabere şi care ne adună aici ca să ne bucurăm împreună de aceste acţiuni culturale deosebite. Ne bucurăm de ceea ce vedem, de experimentele pe care unii artişti mai tineri le fac, în fond arta post-modernă este o artă de experiment şi de aceea vedem tot felul de stiluri, de modalităţi de exprimare plastică (...). Toţi cei care expun aici, expun peste tot, acum există multe modalităţi de a călători repede, iar asta e foarte bine că există mai multe orizonturi pentru artişti, dar şi o ofertă mai bogată pentru iubitorii de artă. Eu aş mai spune încă ceva... Pe 2 noiembrie 1955 se înfiinţa la Petroşani o filială a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a doua din ţară la vremea aceea. De aici a pornit, din Petroşani, o mişcare artistică foarte serioasă şi de bună calitate în judeţul Hunedoara. Asta înseamnă că s-au împlinit 61 de ani, ceea ce nu e puţin, iar printre cei care au venit la această filială a fost şi regretatul Iosif Tellmann din Lupeni, care a avut un foarte mare rol ulterior în instruirea tinerilor din Valea Jiului, să nu mai vorbesc de piesele sale realizate, multe de o mare valoare artistică. Mulţi l-am cunoscut şi îl apreciem ca atare”, a spus profesorul Eugen Bencău.
 
Robert Humel
a făcut, în inegalabilul său stil, o scurtă apreciere legată de aceste tabere de creaţie şi de expoziţiile ce rezultă din acestea, organizate de fundaţie: „Ce văd aici în sală în materie de exponate realizate în aceste tabere îmi place. E un efort lăudabil că Sergiu Ianza reuşeşte să menţină această linie pe care a început-o acum patru ani de zile, cu aceste tabere de creaţie de vară. E o treabă extraordinară, iar faptul că apoi duce lucrările prin ţară, organizând alte expoziţii, e iarăşi un lucru deosebit. Noi, cei din Vale, suntem oarecum izolaţi, membri sau nemembri ai Uniunii Artiştilor Plastici cam tot aia e, e mai greu să apucăm să mergem cu exponate, ţinând cont că avem şi un program încărcat şi responsabilităţi. De aceea mă bucur că Sergiu Ianza face el această treabă şi în numele nostru, şi îi mulţumim. Cât despre copiii cu care am venit, sunt mândru de ei, sunt doar o parte din grupul cu care lucrez de la Casa Studenţilor Petroşani şi mi-ar face plăcere, dacă tot avem aici spaţiu şi mese, să pună pe mese câteva desene pe care ei le fac cu mult talent... Nici nu vă imaginaţi câţi copii talentaţi pot să existe la şcolile şi liceele noastre”.
 
Primarul din Haţeg i-a cerut cheile şi i-a închis galeria!
De vreo 20 de ani stabilit în Haţeg, artistul plastic Titus Blaj a povestit ce înseamnă să-şi bată joc autorităţile locale de un act cultural sau de o clădire destinată culturii, aceasta demonstrând cam ce preţ pun unii aleşi pe cultura locală: „Eu îmi dau seama poate cel mai bine ce înseamnă să faci o galerie de artă în zilele noastre şi la cât chin eşti supus ca să poţi să creezi cadru adecvat de expunere atât pentru tineri, cât şi pentru veteranii din lumea artiştilor plastici. Spun asta, pentru că fiind din Haţeg am pus la punct acum vreo trei ani o galerie de artă, după care am avut organizate acolo foarte multe expoziţii, lumea începând să se obişnuiască cu acel loc unde se consuma pe pâine artă. Veneau din zona Haţegului, Deva, dar şi din Bucureşti, Timişoara, Cluj, a venit chiar şi Cristi Ianza parcă o dată să expună... Mă rog, aveam de gând să trec la pasul următor, să fac acolo o Galerie de Artă Contemporană. Planul era ca fiecare artist să doneze câteo lucrare şi împreună cu primăria  să ne ocupăm de această treabă. Vreau să vă spun că după un an şi opt luni primăria mi-a cerut cheia de la galerie şi locul s-a închis definitiv. Asta şi după ce galeria intrase în circuitul naţional al galeriilor de artă din România! Fără cuvinte cred... De aceea apreciez şi mai mult efortul lui Cristi Ianza de a menţine pe linia de plutire această galerie, într-un cadru adecvat şi plăcut”.
 
Mulţumiri amfitrionului
Petrică Birău a pus punct discursurilor: „Mulţumim pentru ceea ce faci. Mult succes în continuare în proiectele pe care le ai, proiecte care ne cuprind şi pe noi, artiştii plastici locali, dar şi pe alţi artişti din ţară şi din străinătate cu care ai o colaborare bună”.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 5 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter