Articole de acelasi autor

Sâmbătă, 26 mai, / Gheorghe Ile, candidatul PSD Vulcan, se lansează în acordurile muzicii

Aurică şi Lucică au pentru oricine / Truse de scule, bormaşini, drujbe şi polizoare

Beţivii, / Victime sigure ale tâlharilor

Câţi „magneţi” sunt lipiţi de o ştangă? / La Uricani, cinci v

Cu undiţa pe malul Jiului / Pescar mincinos este un pleonasm, dar unul amendat

Candidatul independent Constantin Brânduşe la Primăria Lupeni / Are soluţii şi pentru bătrânul cartier Ştefan

Rezultatele simulării probei de bacalaureat ne spun crudul adevăr: / Doar jumătate din elevii de clasa a XII-a au şanse să ia bacul şi anul acesta

Măsuratul oilor / La stâna lui Tirici din Sterminos

La Cimpa, / Canale nesemnalizate

Din Africa de Sud spre Petroşani (VII) / Namibia - ţara nisipului şi a prafului

Abandonul şcolar este unul dintre efectele nedorite pe termen lung ale crizei ce a început să se manifeste în societatea românească. Efectele nocive sunt simţite cu precădere în Valea Jiului,  unde populaţia este săracă şi va fi şi mai săracă. Anul 2009 este ultimul în care minerii vor mai be­neficia de subvenţii din partea statului. Totodată, anul acesta pune la încercare multe familii care rămân fără surse de venit odată ce singurul finanţator al familiei rămâne fără loc de muncă. Aşa cum s-a observat şi din studiile locale, elevii care provin din familii sărace tind să abandoneze şcoala. În acest sens, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Oana Badea, solicită directorilor de şcoli şi licee din ţară să dezvolte planuri operaţionale specifice redu­cerii abandonului şcolar în rândul copiilor şi mai ales a celor de etnie rromă. Acest segment este cel mai vizat atunci când vine vorba de abandonul şcolar. „Solicit directorilor de şcoli şi de licee din ţară să completeze planul de dezvoltare instituţională cu planuri operaţionale specifice redu­cerii abandonului şcolar pentru elevii cu vârsta între 6-16 ani. Particularizarea trebuie făcută pe următoarele patru domenii: curriculum, dezvoltarea resurselor umane, baza materială şi, nu în ultimul rând, relaţia şcoală-comunitate”, a declarat Oana Badea.
În acest sens se urmăreşte atragerea elevilor către şcoală. Un exemplu elocvent este cel al claselor speciale create la Școala Generală “I.G. Duca”, unde părinţii găsesc în şcoală un ajutor, nu o cheltuială. Copiii sunt aduşi la şcoală cu autobuzul, deci părinţii nu sunt nevoiţi să dea banii pe transport, la şcoală copiilor li se oferă o masă caldă pe zi şi educaţie. Sunt familii ai căror copii învaţă în aceste clase şi nu au bani nici măcar pentru masa de prânz, deci, dacă copiii lor ar sta acasă,  ar fi dezavantajos pentru ei.
“Sunt familii care nu au apă şi curent în apartamente. Înainte să avem autobuzul pentru transportul copiilor la şcoală se întâmpla ca aceşti copii să absenteze cu zilele pentru că părinţii lor nu aveau bani de transport sau pentru mâncare. Dacă noi le oferim oportunitatea, atunci şi ei sunt interesaţi să înveţe”, preciza într-un interviu Alexandru Lăutaru, director al Școlii Generale “I.G. Duca”.
Un alt caz făcut public prin mass-media naţio­nală este cel al lui Andor, un copil din Petroşani, integrat în aceste clase speciale, a cărui situaţie era incertă pentru că el şi mama lui nu aveau o locuinţă şi stăteau pe unde apucau. Mersul la şcoală l-a ajutat pe Andor să depăşească momentele dificile pentru că aici găsea inclusiv o masă caldă asigurată de cantina şcolii.
Numărul cazurilor de abandon şcolar la nivelul judeţului nostru nu este stabilizat, el fluctuează şi cazurile sunt destul de multe. Cel mai adesea copiii care renunţă la educaţie o fac după terminarea clasei a VIII-a, dar, uneori, şi înainte.