Vorba aia cu neamţu’-i neamţ este cât se poate de adevărată şi dacă vorbim despre austrieci. În speţă despre aceia care au venit să monteze cablul telegondolei din Vulcan.

 

Nu sunt nici zece.

Au ajuns la Vulcan în seara zilei de joi, 11 noiembrie, iar a doua zi, vineri, s-au apucat de treabă. Serios, nu doar aşa în doru’ lelii. Cum mai fac românaşii noştri. Lasă, vere, că-i uichend, vedem noi de luni încolo ce-i de făcut! 

 

Au adus cu ei toate

utilajele de care au nevoie. Maşinile cu care le-au cărat până aici au, toate, numere de înmatriculare de Austria. Șeful lor face ture-ture, cu o maşină de teren, între staţia de pornire şi cea de întoarcere, de pe munte, a telegondolei. Primul schimb de cuvinte l-am avut cu tipul pe care l-am întâlnit duminică, pe la unu, când mergeam spre “Crucea lui Bogdan”. Salut, salut, când aţi început lucrul? Alaltăieri. Asta înseamnă că aţi ajuns joi, nu-i aşa? Da. Să nu creadă careva că, pentru conversaţia asta, mi-am folosit mâinile. Nu. Pe astea le-am ţinut tot timpul pe volan.

 

Ieri, luni, pe la unsprezece, 

am urcat din nou la Cruce. Unde, mai jos de ea, lucrau doi austrieci. Cel de pe utilajul care întindea cablul seamănă cu un tanchist. De fapt, însuşi utilajul pe care stătea aducea a tanc. E ca o sanie mare, din fier, cu trolii care trag la greu de cablul. “Tanchistul” are pe urechi căşti care-l feresc de zgomotul infernal pe care-l face maşinăria, dar şi să audă ce i se comunică şi, la rându-i, să comunice cu cei cu care lucrează. Am observat asta după microfonul cu care era dotată perechea de căşti. 

 

Nici vorbă să poţi

schimba câteva cuvinte cu vreunul dintre ei. Cel cu căştile pe urechi era ocupat cu maşinăria, iar celălalt nu mai termina de vorbit la telefon. Aşa că, până la momentul prielnic, m-am apropiat de românaşul care stătea lângă un buldozer. Omul îmi spune că l-au trimis şefii să fie pentru orice situaţie. În caz că nu pot trage cu maşina lor hardughia asta, îmi dau eu cu părerea. Poate, nu ştiu, zice omul. Între timp, “tanchistul” face mai încet motoarele şi-şi dă căştile jos. Mă apropii rapid, zic politicos bună ziua, şi-l întreb cam cât durează operaţiunea. Până mâine, răspunde austriacul. Mi s-a părut că nu am înţeles bine. Da, până mâine, a repetat “tanchistul”. După care cablul va fi ridicat pe role şi se i va face îmbinarea. Încă cel mult o săptămână o să mai dureze. În tot cazul, până la sfârşitul lui noiembrie, ei îşi vor fi făcut toată treaba.

 

Omul îşi aşează

din nou căştile, semn că l-am reţinut destul din treabă. Mă retrag şi eu, dar nu înainte de a citi numele societăţii scris pe tăbliţa fixată pe utilajul omului. Îi spune “Andreas Jochum” şi face doar treaba asta: întinde şi montează cabluri pentru telescaune, teleferice şi telegondole. Și, după cum mi-a fost dat să văd, m-am lămurit că o face nemţeşte!

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.