01.02.2017,  17:28:14 | 2 comentarii | 415 vizualizari
Problema depozitării gunoiului la Petrila
de Corneliu BRAN
Astăzi vom vorbi din nou despre gunoiul menajer şi problemele deponeului. Specificăm că nu doar localitatea Petrila are probleme în acest sector de activitate, ci toate localităţile Văii Jiului.
 
Toate acestea provin din cauză că, pe vremea când Costel Avram era vicepreşedinte al consiliului judeţean, dacă vă mai aduceţi aminte, se dorea ca la Petrila să se construiască un deponeu ecologic.
Vicepreşedintele Costel Avram şi primarul Petrilei de-atunci Ilie Păducel, împreună cu vreo 5-6 consilieri locali, se luptau atunci în consiliu să-i convingă pe consilierii locali petrileni să accepte implementarea acelui proiect al consiliului judeţean, pentru care erau identificate şi aprobate şi fonduri, de la UE şi guvern. Nu s-a obţinut nimic atunci, câştig de cauză au avut cei din blocul de consilieri pesedişti, sprijiniţi de alţi câţiva aşa-zişi independenţi ori de la partide mărunte. Iată că „scadenţa” a venit şi acum se vede cine n-a făcut lucrurile cu cap, în condiţiile în care azi Petrila avea numai de câştigat, mai ales din punct de vedere economic, deponeul respectiv fiind o adevărată sursă de câştig financiar constant. Să nu mai vorbim că azi cetăţenii petrileni probabil ar fi avut de plătit pentru taxa de salubrizare doar o sumă modică de „câţiva bănuţi” sau „chiar zero lei”, după cum făcea acum mulţi ani previziunile acelaşi Costel Avram, astăzi destoinic director general la Apa Serv, în prezentările făcute consilierilor în două rânduri. „Facem cancer” şi „Petrila nu-i lada de gunoi a Văii Jiului”, acestea au fost „argumentele” acelor Gică contra.
 
La ultima şedinţă ordinară,
la unul din punctele de pe ordinea de zi a fost pus în discuţie proiectul ce viza „stabilirea tarifului de salubrizare pentru activitatea de colectare, sortare, transport şi depozitare deşeuri menajere şi încheierea unui act adiţional la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare al oraşului Petrila nr. 33425/2016”. Prin acest proiect consilierii au aprobat, la art. 11, alineatul 1 două „nivele de tarife practicate”: „tarif colectare, sortare, depozitare şi transport - rampa Dâlja a deşeurilor menajere – 317,02 lei/tonă”; „tarif colectare, sortare, depozitare, transport – rampa Horezu (jud. Vâlcea) – 293,71 lei/tonă”. La alineatul 2, de la acelaşi articol de proiect, se specifică faptul că „facturarea către delegatar, cu tarifele menţionate mai sus, se va face în baza documentelor justificative, respectiv nota de cântar, eliberate de deţinătorul depozitului de deşeuri sau vizată de reprezentanţii primăriei (nota red.: Alo, prefectura, asta cu vizatul e relativă... nu poţi viza tu, primărie, pentru gunoiul dus de tine, până cineva, neutru, nu cântăreşte, e ca şi cum ai pune lupul paznic la stână!).
 
Discuţiile din consiliu de dinaintea votării proiectului propus
Nedumerit de faptul că sunt trecute în proiect două tarife, consilierul Ioan Temneanu a cerut câteva lămuriri.
În respectiva notă de fundamentare, Vasile Jurca motiva corect următoarele: „Având în vedere că prin HCL nr. 246/2016  privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru 2017, s-a aprobat instituirea taxei speciale de salubrizare de la populaţie, taxă încasată prin Serviciul de Taxe şi Impozite Locale din cadrul Primăriei Petrila, până la acel moment tariful fiind încasat de operatorul serviciului de salubrizare Petrila, consider oportun stabilirea tarifului de salubrizare pe tonă. Acest tarif va fi încasat de către operator, S.C. Edil Sal Prest S.A., din bugetul local pe baza procesului-verbal de recepţie şi a situaţiei de lucrări, şi, ulterior, va fi recuperat de la populaţie (...). Am ales cele două variante de preţ, întrucât rampa Dâlja e una de capacitate mică fiind preconizat că se va închide în termen de două luni de la data prezentă”.
Nedumerirea consilierilor din opoziţie era legitimă, căci în condiţiile în care un procent destul de însemnat de cetăţeni NU îşi vor plăti taxa de salubrizare cu anii, cum se întâmplă des şi nu doar la Petrila, cum va mai recupera primăria aceşti bani plătiţi operatorului, la zi, de la bugetul local? A doua nedumerire provenea  din faptul preţului, întrebarea fiind de ce preţul de la Horezu e mai mic cu mult faţă de preţul de la rampa Dâlja? 
Edilii au aruncat „pisica” pe Pregoterm şi oarecum pe consiliul judeţean care a negociat acest preţ (cu primarii de faţă!): „La Horezu e operator privat şi aici, la Dâlja, este Pregoterm, care e societatea consiliului local, are aprobat tariful în consiliu local şi nu negociază la taxe. Ăsta e preţul practicat de către Pregoterm la toate primăriile din Valea Jiului şi cu ăsta trebuie să mergem. Am luat în calcul cele două variante pentru că, cu cât putem duce mai mult gunoi la Horezu e mai bine, fiind în interesul nostru deoarece avem un preţ mai mic. Pe de altă parte, ne luăm şi o precauţie, în condiţiile în care nu se poate transporta gunoiul la Horezu din cauza intemperiilor sau a drumurilor blocate, să-l putem duce la Petroşani la Dâlja. În funcţie de justificările pe care Edilul o să le aducă la primărie, unde au dus gunoiul, în funcţie de asta va fi tariful, doamna director Doina Bălănesc e în sală şi vă poate spune mai multe dacă doriţi”.
„Fac o completare, am văzut că domnul consilier Păducel are o nelămurire şi se uita cam pieziş la nota de fundamentare. Deci, preţurile sunt estimate, domnule consilier, la un tonaj aproximativ de 5.850 de tone pe tot anul. Dacă aveţi şi alte nelămuriri o să vă răspund”, a răspuns cu profesionalism şi amabilitate directorul general de la societatea de gospodărie a oraşului.   
Imediat, consilierul Constantin Ramaşcanu, fostul viceprimar, a cerut cuvântul: „Vreau să vă readuc aminte că acum câţiva ani noi am avut posibilitatea să creăm un deponeu ecologic la noi în oraş unde costurile de depunere ale deşeurilor menajere din Petrila erau egale cu zero. Astăzi ne propuneţi să alegem din două variante, probabil cea mai ieftină, dacă ieftin se poate numi când puteam avea costuri zero. Eu n-am să votez acest proiect şi celor care, o parte dintre dumneavoastră, eraţi şi atunci consilieri locali, vă urez succes şi să vă descurcaţi acum fără aportul meu!”.
„Cred că aţi scăpat un lucru important, domnule consilier Ramaşcanu: faptul că populaţia plăteşte tot 7 lei gunoiul menajer de persoană!”..., i-a replicat consilierului directorul general Doina Blănesc.
„Eu ştiu asta că n-am lipsit de la şedinţă, dar, aşa cum am spus nu votez nişte proiecte de hotărâri care vin după ce în oraşul Petrila noi puteam să avem un deponeu modern, care ar fi asigurat foarte multe variante şi soluţii pentru problemele pe care astăzi le avem şi ne confruntăm cu ele, tocmai pentru că la acea vreme ne-am încăpăţânat şi ne-am opus la tot ceea ce a fost propus”, s-a apărat consilierul imediat.
Primarul Ilie Păducel a cerut apoi cuvântul, rugându-l pe primar: „Să insistaţi cu tărie la domnii de la consiliul judeţean să dea drumul la deponeul de la Bârcea! Nu sunt motive să nu dea drumul. Şi vreau să vă informez, doamnă director general, că subsemnatul şi-a plătit gunoiul pentru tot anul 2017, asta ca să vedeţi că sunt un cetăţean de bună credinţă...”.
„Domnul Păducel, vreau să vă spun că am făcut demersuri către consiliul judeţean în acest sens şi consiliul judeţean a scos a doua oară la licitaţie deponeul de la Bârcea, dar din păcate au contestaţii şi acum. De aceea nu ştiu dacă vor reuşi în următoarele 3-4 luni de zile să-l pună în funcţiune. Au luat o hotărâre, în condiţiile în care nu vor reuşi acest lucru acum trei luni de zile să-l atribuie direct, cu riscul că cineva îi vor ancheta ulterior.. nu chiar acum, peste zece ani, ceilalţi... sau peste douăzeci de ani. Vizavi de afirmaţia domnului consilier Ramaşcanu, că ne-am opus construirii unui deponeu ecologic la Petrila... Da, domnule consilier, eu sunt unul dintre cei care s-au opus vehement deoarece şi la acest moment dacă ar trebui să votez, tot aşa aş vota. Nu aş fi de acord ca pe Dealul Maleii să se depună gunoi nu din judeţul Hunedoara, ci din Valea Jiului! Spun asta pentru că am văzut cum se adminis­trea­ză deponeele de gunoi în România şi cum se lucrează cu ele. Chiar dacă plătesc mai mult, vreau să trăiesc într-un oraş curat, un oraş în care poţi să respiri un aer curat pentru că suntem la poalele munţilor. Ar fi fost păcat să ne poluăm noi singuri aici”, a încheiat subiectul primarul Vasile Jurca. Şi trebuie să-i dăm dreptate. În fine, proiectul a trecut cu abţinerile opoziţiei petrilene.
 
(Ne)lămuririle lui Bobora 
Miercuri, 1 februarie, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Bobora, ne-a răspuns cu amabilitate la două întrebări. Prima viza de ce preţul celor de la Pregoterm – via rampa de gunoi de la Dâlja - este mai mare decât preţul de la rampa de gunoi de la Horezu, ţinând cont că vorbim în cazul de faţă doar de o singură primărie şi nu de şase (deci, el ar trebui să fie mult mai mic!) şi de distanţă (transport)? A doua întrebare a fost legată de funcţionarea deponeului ridicat în nordul judeţului, când se va întâmpla acest lucru?
„Vă răspund prima dată la a doua întrebare. Aşa cum am mai declarat, pentru mine e o problemă de prioritate zero. Să ştiţi că toate contestaţiile încerc să le demontez în perioada imediat următoare. Merg chiar în această săptămână cu o propunere la Ministerul Dezvoltării ca să ne admită să facem licitaţie, să nu fim cumva forţaţi să dăm cu încredinţare directă şi să se interpreteze în fel şi chip. Spre sfârşitul săptămânii putem deci discuta de deponeu şi ce stabilim cu cei de la minister. În legătură cu deponeul, vreau să vă spun că din punctul de vedere al consiliului judeţean noi am făcut tot ceea ce trebuia, legal, pentru a pune pe picioare această investiţie şi pentru a deţine toate autorizaţiile. Să ştiţi că din luna august 2016 am cerut autorizaţie integrată de la Mediu. Spun asta că vreau să ştiţi cu toţii că această autorizaţie integrată ar fi trebuit să o obţină cei care câştigau licitaţia. Numai că noi ne-am gândit să grăbim puţin lucrurile, astfel încât când după licitaţie se va şti cine e câştigătorul, firma să primească şi această autorizaţie integrată, e dacă vreţi nu un bonus, e mult spus, dar o facilitate pe care noi am creat-o, tocmai ca să se poată începe activitatea cât mai repede la acest deponeu. Că uitaţi câte probleme se creează din cauză că nu funcţionează!
Referitor la prima întrebare, eu acum aud de aceste preţuri, ţin minte că la negocierea pe care am avut-o cu domnul Danci de la Pregoterm, unde erau primarii, inclusiv domnul Ile, era vorba de o altă cifră. I-am propus atunci domnului director Danci,  o condiţie la contract de reducere a tarifului cu 15% şi dumnealui a acceptat. Acum văd că la Horezu e o sumă mai mică şi nu înţeleg de ce, în condiţiile în care, într-adevăr, Petrila vorbea de 5.800 şi ceva de tone, dar noi discutăm de mult mai mult gunoi, că e vorba de şase localităţi nu de una. Voi avea o discuţie cu domnul Danci şi îl voi ruga să-mi explice. Dacă există posibilitatea, de ce nu, printr-un proiect de hotărâre se mai poate ajusta din preţ, că, într-adevăr, există interesul ca banii să rămână în Valea Jiului şi nu să se ducă la Horezu sau cine ştie pe unde altundeva”.

Comentarii articol (2 )

#1 Gica contra02.02.2017,  10:45:59
Faptul ca asa zisului "deponeu modern"i sa pus talpa acum cativa ani este un lucru bun.Numai niste interesati sau care nu au mai vazul "deponee ecologice"existente in tara bat moneda pe faptul ca era oportuna realizarea deponeului la Petrila.Sa nu uitam ca suntem in Romania si nu in Germania sau Franta si deponeul "modern"ar fi fost o imensa groapa de gunoi a mai multor judete cum si era de fapt dorit,situata la o altitudine deasupra orasului si amplasata intr-o zona care se doreste a fi una turistica,iar orice adiere a vantului ar fi adus in oras virusi si microbi foarte"benefici"locuitorilor.Se pune intrebarea ;Oare de ce tergiverseaza punerea in funtionare a deponeului de la Barcea?.Oare nu din aceleasi cauze?Cine nu stie cum arata un deponeu"MODERN"i-l invit sa le vada pe cele de la Glina sau Turda si se vor lamurii.Felicitari primarului Jurca ca se opune acestui proiect tampit.
#2 contra Gica03.02.2017,  02:28:30
1. Se tergiverseaza din cauza contestatiilor, n-are nimic a face cu adierea vantului si microbii adusi sau alte aiureli din astea. 2. Deponeul nu avea nimic de-a face cu ce exista la Glina sau Turda, era construit dupa toate normele europene si pe fonduri europene, nu construit dupa ureche. Cei de la Mediu ar fi urmarit constant, periodic ar fi fost efectuate analize apelor din zona si din panza freatica. Asa era proiectul, europenii cereau asta si totodata s-ar fi analizat compozitia aerului etc. amenzile fiind drastice, plus oprirea instalatiei in caz de nereguli. 3. Nu s-ar fi simtit in aer absolut nimic, ca n-avea ce, nici n-ati fi stiut ca exista un deponeu acolo, astea sunt povesti de adormit fraierii cu adierea vantului. 4. Ca se taie toate padurile prin Petrila si nu se planteaza la loc nici pe sfert n-am vazut sa sariti asa de cur in sus... asta nu e cancer, poluare? Nu din cauza asta vin viiturile pe voi, alunecari de teren si alte cele? Nu exista smog de fum iarna din cauza ca nu mai sunt paduri? 5. Toata Valea Jiului va plati din cauza unor pesedisti de la puterea de acum cateva mandate, unul actualmente primar, la greu gunoiul. Deja s-a scumpit cam peste tot, anii urmatori va mai urma, probabil chiar si anul acesta. Se scumpeste incet si sigur acest serviciu, in loc ca Petrila sa aduca acesti bani in Vale ei se vor duce la Deva, se duc actualmente pe la Horezu, iar petrilenii in loc sa plateasca la gunoi zero lei de persoana pe an vor plati azi-maine 10 lei de persoana pe luna! Ca si daca subventioneaza primaria, tot din taxele oamenilor o vor face.


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 10 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter