05.02.2017,  16:36:07 | 0 comentarii | 783 vizualizari
Datorită vigilenţei primarului Vasile Jurca / Haldele de cărbune vor fi mângâiate de verdele ierbii
de Corneliu BRAN
Proiectul legat de cărbunele nesortat din ramurile vechi de steril viza Dealul Maleii şi alte trei locuri amplasate în alte zone ale localităţii. 
 
„Altele erau interesele”...
Proiectul a picat înainte să înceapă din motive relativ imputabile S.C. Tiefenenergie S.R.L., o societate comercială cu sediul în Aninoasa la 1 iulie 2016. 
„N-a mai venit cu nicio ofertă, iar ulterior am aflat că firma era un fel de dealer de piese şi componente, şi altele erau de fapt interesele, altceva urmărea se pare...”, ne informează cu amabilitate primarul Vasile Jurca.
La momentul 1 iulie 2016, după o primă serie de discuţii dintre primarul Petrilei şi dipl. ing. (FH) Kaas Thorsten Joachim Haralad, pe data de 29 iunie 2016, despre acest subiect, cel din urmă trimitea o scrisoare de intenţie către Primăria oraşului Petrila, în atenţia primarului Jurca, prin care se susţineau următoarele: 
„Accept să investesc în echipamentele necesare (basculante, excavatoare, buldozere, containere, staţii de sortare etc.) şi în crearea de noi locuri de muncă, în condiţiile în care dumneavoastră, Primăria Oraşului Petrila, îmi puneţi la dispoziţie toate aprobările şi documentele necesare pentru construirea drumurilor de acces în zonă, pe care noi vom avea grijă să le construim. Vă mai solicit sprijin în declanşarea de negocieri pentru distribuirea materiei prime la Termocentrala Mintia Deva şi totodată aprobările necesare pentru uzul apei din râul din apropiere, unde mă angajez să o folosesc pentru spălarea cărbunelui, pentru această apă reziduală rezultată prin procesarea cărbunelui se vor folosi metode speciale de limpezire pentru a putea fi ulterior deversată în condiţiile prevăzute de lege”.
 
Semne de întrebare 
Din start nu înţelegem de ce respectivul posibil investitor avea de gând ca acest cărbune rezultat în urma sortării trebuia transportat la Mintia, şi nu la Paroşeni, care e mult mai aproape. De aici deja rezultă un semn de întrebare. 
Apoi, chestiunea cu „râul din apropiere” şi cu spălatul este iar un punct sensibil. Din câte ştim, cei de la Mediu nu acordă aşa de uşor avizele şi toate aprobările, ţinând cont că România este strict monitorizată de UE în privinţa poluării apelor şi mediului, având în vedere experienţele triste din trecutul apropiat.
 
Nici preotul satului Jieţ,
Dimitrie Jura, nu vede cu ochi buni această chestiune. Dacă proiectul ar fi fost implementat, cu siguranţă că ar fi fost primul dintre petrileni care ar fi atenţionat ce dezastru ar fi posibil pentru mediul înconjurător dacă nu sunt respectate normele de mediu aflate în vigoare.
„Eu sunt reticent că s-ar fi făcut ce trebuie, deoarece niciodată investitorii nu se ţin de cuvânt în astfel de cazuri. Ei vor câştiguri mari şi rapide cu investiţii puţine, iar aceste instalaţii care au rolul de a nu se polua apa sunt extrem de scumpe. Îmi aduc aminte de un exemplu de prin anii ’60, pe care mi l-a povestit tata. E vorba de o staţie de epurare făcută de englezi la Petrila. O dată realizată, demonstraţia englezilor a fost interesantă, în sensul că au băut apă din râu, din aval de staţia respectivă, arătând cât de curată e apa. După o lună-două, românii noştri au renunţat la acea staţie pe motiv că sunt prea mulţi bani cheltuiţi cu ea! Asta e mentalitatea în România! Uitaţi-vă ce au făcut din Taia, uitaţi-vă cum cei de la Apele Române au distrus Jieţul şi izvoarele, fântânile care nu mai au apă decât la mare adâncime! Asta fac şi de aceea nu cred în ce se spunea, că vor folosi metode speciale în condiţiile prevăzute de lege”, a declarat preotul Dimitrie Jura referitor la acest subiect.
 
Înierbarea
Suspiciunea preotului din Jieţ este întărită şi de vigilentul primar Vasile Jurca: „nu ştiu dacă firma ar fi obţinut toate avizele de mediu, în condiţiile în care pe ei îi interesa, de fapt, altceva nu acest cărbune. Acele sute de mii de tone de steril, din cele patru ramuri pe care le avem pe raza localităţii, sunt foarte scump de exploatat, în sensul sortării cărbunelui rămas. Cred că la o tonă de steril se cheltuieşte de zece ori peste limita normală. Economic vorbind nu se scoate profit. Dacă acolo ar fi în afară de cărbune şi altceva, de exemplu vreun minereu căutat pe piaţă, altele ar fi datele problemei. Zonele de steril vor fi acoperite cu pământ şi înierbate, astfel că, cine ştie, vreodată, când va veni cineva serios, dornic să investească, va putea să înceapă această muncă, deoarece această operaţiune de acoperire a lor nu va încurca cu nimic, 30-40 de cm de pământ nu va incomoda utilajele în momentul când se vor apuca de sortarea sterilului. Până atunci, vrem să le conservăm, altă soluţie nu există pentru ca acele zone pline de steril să fie cât mai amenajate şi plăcute ochiului”.
Pe primarul Vasile Jurca l-am criticat ori de câte ori a greşit, însă în această problemă trebuie să apreciem modul serios cum acesta vede rezolvarea problemei.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter