06.02.2017,  18:22:04 | 0 comentarii | 1861 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Sindicatul „Noroc Bun” a prezentat ieri la Bucureşti Ministerului Energiei / Soluţiile pentru evitarea unui dezastru social şi de mediu în Valea Jiului
de Ziarul Vaii Jiului
Până în momentul trimiterii ZVJ la tipar, apelul redacţiei noastre pentru retragerea cererii de insolvenţă a Consiliului de Administraţie al CEH nu a avut decât un singur receptor: Sindicatul „Noroc Bun”.
O delegaţie a acestui sindicat formată din reprezentanţi de la minele Lupeni, Livezeni şi Lonea, condusă de Adrian Jurca, s-a deplasat la Bucureşti ieri, 6 februarie, la Ministerul Energiei, unde a fost primită de Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energie.
Reprezentanţii Sindicatului „Noroc Bun” au înmânat petiţia „Evitarea unui dezastru social şi de mediu în Valea Jiului”, în care cer ministerului de resort luarea de măsuri pentru oprirea intrării în insolvenţă. Documentul, pe care vi-l prezentăm mai la vale, radiografiază situaţia actuală a SCEH SA. 
Astăzi, 7 februarie, la Tribunalul Hunedoara este programat un nou termen în procesul insolvenţei CEH. În cazul în care CEH va intra în insolvenţă, va urma falimentul, mii de angajaţi ai CEH vor rămâne fără obiectul muncii.
Reamintim că, deşi aflat la guvernare, PSD menţine la conducerea CEH oamenii numiţi politic de Guvernul PNL Cioloş.
 
Către Ministerul Energiei
Sindicatul „Noroc Bun”, organizaţie sindicală din cadrul SCEH-SA, solicită în mod imperativ luarea unor măsuri imediate pentru evitarea unui posibil dezastru social şi de mediu care poate avea loc în Valea Jiului, urmare a in­sol­venţei, respectiv falimentului societăţii. 
În expunerea noastră vom face referire la Legea Prevenirii şi a Procedurilor de Insolvenţă, la Legea Minelor, dar şi la Decizia 588/ 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia din data 8.11.2016, aşa cum a fost ea publicată în BPI. 
Ce înseamnă insolvenţa pentru SCEH SA: 
- pe termen foarte scurt o deblocare a situaţiei, dar pe termen mediu falimentul. Ieşirea din starea de insolvenţă se poate face doar printr-o sentinţă dată de o instanţă judecătorească (judecător sindic), ca rezultat al îndeplinirii obiectivelor din planul de reorganizare aprobat de către judecătorul sindic şi avizat de Adunarea Creditorilor. Mai precis, după plata integrală a datoriilor şi funcţionarea societăţii în condiţiile prevăzute de lege, plata furnizorilor, dărilor către stat, plata salariilor, taxe­lor de mediu etc. Lucru imposibil. Mai ales că toate acestea trebuie făcute în termen de 3 ani, maxim 4, aşa cum prevede Legea Insolvenţei. În cazul în care nu se respectă acest plan de reorganizare (plata datoriilor), orice furnizor poate cere judecătorului sindic să constate falimentul societăţii. 
- conform art. 33 alin. 1 lit. b din Legea Minelor, societăţii i se ridică licenţa de exploatare a minelor. 
- fondurile care trebuiesc alocate pentru închiderea minelor vor fi administrate de către creditori prin adminis­tratorul judiciar, care este greu de crezut că le vor folosi în acest scop. Este imposibil de influenţat administratorul judiciar să folosească fondurile societăţii într-un fel sau altul. 
- Ministerul Energiei rămâne un spectator în administrarea insolvenţei, având la îndemână doar pârghia numită administratorul special, care nu are pute­re de decizie, iar în anumite cazuri administratorul judiciar poate ridica dreptul de administrare. Să nu uităm că Adunarea Creditorilor în anul 2016 a refuzat alocarea de sume pentru continuarea investiţiei de la UE Paroşeni. De ce am crede că acum ar fi de acord? În plus, o astfel de poziţie a lor (a creditorilor) i-ar trimite într-un conflict de interese. Cum va convinge Ministerul Energiei să aloce Adunarea Creditorilor anumite sume de bani în diverse scopuri? Nu există posibilitate legală. 
- alegerea administratorul judiciar este subiectivă în primă fază (de unde poate ştii preşedintele Consiliului de Administraţie că o anumită firmă de insolvenţă este bună sau rea?), iar ulterior acesta va fi ales de Ministerul de Finanţe (principalul creditor) pe baza unei licitaţii. Adică poate fi oricine. 
Iată ce spune Decizia 588/ 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia: „În principiu înce­tarea de plăţi se verifică din perspectiva actelor contabile ale debitorului, care, în speţă, dovedesc, într-adevăr, un cuantum mare al datoriilor, nu mai puţin adevărat că atât în perioada apro­piată formulării cererii de deschidere a procedurii, cât şi în timpul procesului, inclusiv în perioada în care procesul s-a aflat în rejudecare, debitoarea a făcut o serie de plăţi, unele considerabile, în favoarea unora dintre creditori, ceea ce creează o serioasă îndoială asupra incapacităţii sale de plată”.
În plus, Curtea de Apel Alba Iulia constată că plăţile făcute de debitoare doar în perioada 5.04.2016 - 28.08.2016 depăşesc cu mult totalul creanţelor cumulate ale creditorilor care cer insolvenţa în condiţiile în care statul prin diversele sale instituţii, cel mai mare creditor, nu a cerut insolvenţa. 
Insolvenţa nu poate fi o soluţie. Sub nicio formă. 
 
Soluţiile propuse de Sindicatul „Noroc Bun”: 
- emiterea unui act legislativ de protecţie a conturilor, a fondurilor provenite din serviciile de sistem pe care le prestează societatea şi din vânzarea energiei termice şi electrice, după modelul O.U.G. emise de Guvernul Cioloş în data de 5.10.2016 cu referire la Elcen Radet; 
- separarea activităţilor: energie de minerit;
- subvenţionarea mineritului în condiţiile Legii Minelor, după modelul S.N.Î.M.V.J.; 
- în cazul în care Statul Român consideră că pe lângă UE Paroşeni trebuie să rămână şi surse de cărbune locale, două mine, restructurate sub forma unor sectoare actuale, pot rămâne în funcţie, subvenţia primită urmând a fi returnată Statului Român eşalonat; 
- numirea unui consiliu de administraţie responsabil şi a unei conduceri executive responsabile pe baza unui program prezentat şi argumentat;
- negocierea unui Contract Colectiv de Muncă pe baze reale: muncă, eficienţă şi plată pe măsură. Asta în condiţiile în care, real, nu există un sindicat reprezentativ, Sindicatul Muntele având reprezentativitatea obţinută printr-o declaraţie în fals şi care oricum expiră în luna martie a anului 2017. 
Este exclusă o gândire în care, odată aflată în insolvenţă societatea, să se poată separa active, chiar şi viabile, fără aprobarea creditorilor şi ştergerea doar a anumitor categorii de datorii. În plus, amenzile de mediu urmăresc instalaţiile şi nu numai societatea. 
Cu stimă,
 
Sindicatul „Noroc Bun”
Ştefan Adrian JURCA
06.02.2017 

 



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 8 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter