13.02.2017,  18:38:10 | 0 comentarii | 621 vizualizari
Primarul interimar al Lupeniului, Iacob Viorel Mesaroş: „Staţiunea Straja şi administraţia locală au de trecut vara aceasta examenul ISU, altfel îi bai!”
de Corneliu BRAN
Pe linie ISU şi după atâtea evenimente nedorite ce au fost prin ţară, staţiunea Straja-Lupeni are în prezent doar 8 cabane autorizate, din sute de cabane şi pensiuni care-şi desfăşoară activitatea în zona turistică!
 
Conform legislaţiei dure ce intră în vigoare de la 1 iulie, ISU poate bloca staţiunea Straja dacă primăria și cabanierii nu iau măsuri rapide!
Acest fapt ne-a fost comunicat luni, 13 februarie, de primarul interimar al Lupeniului. „Săptămâna trecută cei de la ISU ne-au prelucrat ultimele noutăţi legislative din domeniu şi rezultă că după 30 iunie toate cabanele care nu corespund normelor vor fi sigilate de cei de la ISU, şi astfel le va fi blocată activitatea! Asta până ce cabanierii vor intra în legalitate. Vă spun, nu e de deloc de glumă, iar sarcini trasate de ISU nu au doar cabanierii, ci şi noi, administraţia publică locală. Iar dacă împreună, cu toţii, nu facem ce trebuie, vorbesc de primărie şi cabanieri, riscăm să blocăm staţiunea pentru sezonul de iarnă viitor! Ceea ce ar fi o adevărată catastrofă în condiţiile în care pentru prima dată, după investiţiile făcute, primăria a fost pe plus raportat la cheltuieli şi venituri. Practic, n-am cheltuit cu Straja mai mult decât a produs, ba chiar am avut şi un mic plus. Ceea ce înseamnă că lucrurile se îndreaptă spre bine. Dacă va mai fi rece şi în februarie, s-ar putea ca acest plus de care vorbesc să fie şi mai mare, iar în martie să vă putem da şi cifrele exacte. Una peste alta, staţiunea Straja şi administraţia locală au de trecut vara aceasta exame­nul ISU, altfel îi bai!”.
 
Ce este de făcut?
De la oficialul lupenean am aflat că cei de la ISU au cerut urgent Primăriei Lupeni, legat de Straja, un plan de intervenţie cu hidranţi noi şi un studiu legat de parcelarea în suprafeţe de 250 mp a zonelor unde există cabane şi clădiri. 
„Ce ne cer, că aşa spun noile reglementări, înseamnă pentru administraţia locală bani foarte mulţi de la bugetul local, dar ne vom strădui să-i avem, că doar n-o să blocăm staţiunea. Planul de intervenţie cu hidranţi noi ne costă 50.000 lei plus TVA, iar studiul legat de parcelarea pe suprafeţe de 250 mp – zone de delimitare, ne costă 70.000 lei plus TVA. Dar astea sunt doar studiile, care trebuie plătite de administraţia locală şi unde efectiv nu avem ce face. Urmează apoi lucrările. În Straja există în momentul de faţă doar câţiva hidranţi. Trebuie făcută o coloană specială, de 110, separată, dar şi o reţea cu mai mulţi hidranţi, iar pentru apă e necesară şi construcţia unui bazin. Conform celor prezentate de cei de la ISU, pe fiecare alee trebuie un hidrant, la fel şi pentru fiecare grup de 5-6 cabane. Cred că aici, la această mare şi importantă lucrare, lucrurile vor sta aşa: o parte din bani o va pune administraţia locală (bani de la bugetul local, dar încă nu ştim cât costă – dacă va costa foarte mult şi nu vom avem bani, vom încerca să obţinem bani de la consiliul judeţean sau de la guvern prin programele sale), cealaltă parte o vor pune cabanierii, prin Asociaţia Pro Straja - cu reprezentanţii acesteia am şi stat deja de vorbă în principiu. Proble­ma mare e că degeaba facem noi tot ce trebuie şi rezolvăm cumva chestiunea asta impusă de lege, pentru ca aceste cabane să primească autorizaţiile de funcţionare pe linie ISU, cabanierii trebuie să rezolve cerinţele reglementate de legislaţie, care ne-au fost prelucrate săptămâna trecută: pereţii din interiorul cabanei să fie din rigips roşu, partea de lemn să fie din lemn ignifugat (rezistent la foc), spaţii de evacu­are corespunzătoare, dotare cu stingătoare, detectoare de fum montate în camere şi iluminat de siguranţă. Mă rog, sunt mai multe, dar ce e important de reţinut este că fără acestea cabanele nu vor mai putea funcţiona de la 1 iulie, cei de la ISU vor sigila absolut orice cabană care nu respectă aceste norme. O altă chestiune: la cabanele ce au o distanţă mai mică de 12 metri între ele, proprietarii vor trebui să construiască un zid de siguranţă, practic un zid despărţitor care trebuie să fie mai înalt cu 50 de centimetri decât acoperişul cabanei celei mai înalte dintre ele. Ne-au avertizat că şi această reglementare va fi urmărită deoarece în Straja există un mare risc de incendiu şi din cauză că multe clădiri sunt foarte apropiate între ele şi există pe deasupra şi mult lemn sau material inflamabil folosit la unele cabane”.
Iată că de ce le-a fost teamă multor cabanieri, n-au scăpat. Dar poate că aşa se va intra şi în Straja în normalitate, ceea ce nu înseamnă altceva decât clasificarea cabanelor şi ridicarea standardului staţiunii. Dacă ţinem cont şi de faptul că se lucrează din această primăvară şi la canalizare, o investiţie plătită de trei părţi (administraţia locală, Apa Serv şi consiliul judeţean), o cerinţă impusă pe linia normelor DSP, lucrurile par cu atât mai bune pentru viitorul staţiunii, în condiţiile în care în materie de pârtii şi dotări, domeniul schiabil Straja este printre primele din ţară, iar numărul de schiori creşte de la an la an.
 
Consiliul judeţean nu va sprijini lucrarea reţelei de hidranţi din Straja
Preşedintele Bobora spune că există şi alte soluţii de finanţare, cum ar fi PNDL. Am discutat, tot luni, şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Bobora, legat de lucrarea ce va ţine de reţeaua de hidranţi de care ne spunea Iacob Viorel Mesaroş. La final, preşedintele ne-a spus: „Noi oricum sprijinim anul acesta în Straja lucrarea de canalizare, dar altceva, acum, noi nu mai putem finanţa pentru că bugetul nostru e şi el cum e. Aşa cum am spus şi azi în conferinţa de presă, noi ne axăm prioritar cu bugetul pe instituţiile aflate în subordinea noastră. Dar domnii primari, inclusiv de la Lupeni, au posibilitatea să intre cu proiecte eligibile pe PNDL. E simplu, proiectul trebuie să aibă toate condiţiile de eligibilitate după ceea ce spune ghidul de implementare. Dumnealor trebuie să studieze înainte de asta ghidul de implementare şi domeniul pentru care se aplică. Le-am spus aceste chestiuni primarilor şi le-am şi prelucrat tot ce ţine de PNDL, de partea de infrastructură de nivel judeţean din acest program, în care intră de exemplu şi programul de apă-canalizare şi multe altele. Le-am şi spus primarilor că, după 40 de zile de la publicarea bugetului în Monitorul Oficial, pot depune deja proiectele pe acest Program Naţional de Dezvoltare Locală”.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 7 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter