19.04.2017,  18:30:10 | 0 comentarii | 353 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Prin voia Domnului şi datorită filantropului Emil Părău / De 18 ani urcăm pe drumul mântuirii în Straja alături de Mântuitor...
de Corneliu BRAN
An de an aţi citit despre această procesiune religioasă unde sute sau mii de oameni vin de peste tot din ţară şi din împrejurimi să reconstituie  drumul  Mântuitorului de acum peste două mii de ani şi să urce şi ei „Drumul Golgotei” purtând pe rând, pe umeri,  Crucea grea de lemn pe care se află fragmente din cea originală, dar şi 14 lăcaşuri cu moaşte ale unor sfinţi importanţi din calendarul ortodox. Lucruri de suflet şi credinţă de care s-a ocupat îndeaproape, ca şi de iniţierea acestei manifestări religioase, nimeni altul decât creştinul lupenean şi ctitorul de biserică din Muntele Straja, inimosul filantrop Emil Părău. O procesiune religioasă unică în ţară prin dimensiunea ei şi prin caracterul profund, ţinând cont de lungimea traseului şi de faptul că se urcă pe un munte nu se merge liniar, de dimensiunile şi greutăţii Crucii purtate (la fel ca cea purtată pe Golgota de Mântuitor), de respectarea celor 14 popasuri de pe traseu şi de numărul de pelerini care vin an de an din toată regiunea şi din toată ţara.
 
„Golgota” din Vale primeşte an de an pe oricine are credinţă şi vrea să fie prezent
Dorinţa de a parcurge cei 10,4 km cu Crucea de 4,40 metri lungime, 2,20 metri lăţime şi 100 de kilograme, până sus la Schitul Straja, undeva la peste 1.400 de metri altitudine, timp de aproximativ patru ore şi jumătate, perioadă în care se fac şi cele 14 popasuri de rugăciune – atâtea opriri câte a avut şi Mântuitorul la urcarea Sa pe Muntele Golgota cu Crucea în spate – poate fi pusă în practică de orice creştin. Simbolistica gestului are o încărcătură complexă, de jertfire şi sârguinţă, la capătul căreia pacea şi liniştea sufletească sunt răsplată nepreţuită. Primii care poartă Crucea în fiecare an sunt preoţii. După slujba susţinută de un sobor de preoţi de la lăcaşurile sfinte din Valea Jiului la Cimitirul Eroilor de lângă Biserica „Sfântul Nicolae” din Lupeni – în frunte cu Preasfinţitul Episcop al Hunedoarei şi Devei, părintele Gurie, alături de Protopopul de Petroşani Petrache Creţu –, aceştia iau pe umeri Crucea şi ies, alături de alaiul de pelerini, la drumul principal al oraşului, nu înainte de a opri la primul popas şi de a se face prima rugăciune, la care participă cu glas tare şi mulţimea prezentă. Aşa a fost şi în acest an, iar miile de participanţi care au plecat la drum se pot vedea şi din imaginile surprinse de noi, pe o vreme destul de schimbătoare, cu un soare cu dinţi şi un vânticel destul de rece. Printre ei am regăsit şi o serie de politicieni locali şi hunedoreni, dar şi oameni pe care-i ştim din munca lor de zi cu zi, din toate meseriile şi categoriile sociale, alături de foarte mulţi tineri şi pensionari. Nu vom da nume aici tocmai pentru că vrem să respectăm intimitatea fiecăruia şi n-ar avea nici sens să o facem. În fond, vorbim de o manifestare spirituală şi de suflet, nu de o paradă.
 
Mai aproape de Cer, mai aproape de Dumnezeu şi alături de Iisus
Din tot alaiul, până sus au mai rămas câteva sute de oameni decişi, pentru mântuirea sufletului şi spălarea de păcate, să ajungă până în Muntele Straja-Vâlcan, mai aproape de Dumnezeu şi Împărăţia Sa, acolo unde norii şi pământul se îmbină, iar ca prin ceaţă Lupeniul şi Valea se văd foarte mici. 
Aşa se întâmplă în fiecare an, şi dacă ţinem cont că cea mai mare parte a acestor pelerini sunt după şapte săptămâni de post, timp în care s-au spovedit şi împărtăşit, meritul lor e cu atât mai mare, demonstrându-se astfel, foarte clar, că dacă vrei şi ai credinţă poţi ţine şi cel mai negru post şi în aceste vremuri moderne, spre slava lui Dumnezeu!
 
„Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”...
Încheiem prin a reda un mic fragment din finalul predicii Episcopului Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Gurie, ţinută în Vinerea Mare la Lupeni, înainte de plecare, ce vine pe undeva ca o concluzie a existenţei noastre pe Pământ: 
„Aş încheia chemându-vă la meditaţie, că suntem trecători prin lumea aceasta şi într-o zi, ca cea de mâine, ne vom întâlni cu Hristos şi vom fi întrebaţi cât de mult am iubit, cât de mult am pus în practica vieţii noastre de zi cu zi Legea Iubirii? (...)”.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter