10.05.2017,  18:17:20 | 0 comentarii | 1863 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Exclusivitate ZVJ / Interviu cu Nicolae Doboş, „haiducul şef” al folkului românesc şi şeful trupei „Arhaic”
de Corneliu BRAN

La ultimul concert din Peştera Bolii de la finele săptămânii trecute, motorul trupei „Arhaic” din Alexandria, Nicolae Doboş, un maramureşean get-beget ajuns pe meleaguri teleormănene, ne-a acordat un interviu.

Când moldovenii şi maramureşenii devin teleormăneni
- Domnule Doboş, un maramureşean pe meleaguri teleormănene mai rar. Totuşi, am observat din cântări că sunteţi cu inima tot în nordul Ardealului !
- Da, în general bărbaţii aduc femeile la ei acasă prin zona noastră. Eu am procedat tocmai invers, că doar unu-i Nicolae Doboş, nu? Glumesc. Aşa m-a purtat soarta, viaţa, dar nu regret nimic deoarece am o soţie extraordinară şi îmi place acolo unde stau, pentru că suntem împreună şi pentru că m-am obişnuit. Culmea, eu m-am căsătorit în Teleorman cu o moldoveancă de la Iaşi. Deci, imaginaţi-vă, ea ieşeancă, eu maramureşan, ne-am întâlnit la Alexandria şi acum suntem teleormăneni. Mai răi ca teleormănenii adevăraţi, desigur în sensul bun al cuvântului. Asta e viaţa.

Soţia - romancieră
- Soţia dumneavoastră, cu care aţi fost prezent într-una din dăţi la această peşteră, ştim că e scriitoare.
- Da, scrie. Pe plan literar ea lucrează în continuare de plăcere şi cu talent – zic eu ca un simplu cititor, dar şi foarte mulţi alţii care i-au citit lucrările publicate – la mai multe cărţi, printre care şi la trilogia Prin glodul destinului, primele două volume fiind terminate. Volumul doi al trilogiei a fost lansat chiar aici la Peştera Bolii, un eveniment despre care ştiu că aţi scris chiar şi dumneavoastră. Al treilea volum, unul de peste 670 de pagini (nu ştim exact câte pagini vor fi la final că ea încă lucrează la el), va fi lansat anul acesta. Editorul, din Cluj-Napoca, insistă să termine volumul al treilea al trilogiei cât mai repede, deoarece primele două volume au avut succes. Să sperăm că şi acest volum va corespunde cerinţelor cititorilor şi editurii.

Peştera - un loc extraordinar
- Sunteţi din nou la peşteră. A câta oară?
- Sunt a cincea oară. De fiecare dată vin cu drag, pentru că mi-a plăcut de prima dată Valea Jiului şi oamenii de-aici. Dacă vreţi, templul românităţii în Valea Jiului, după mine, este chiar această peşteră minunată. Un loc extraordinar cu oameni români adevăraţi. Să ştiţi că nu vorbesc de complezenţă, dar eu sunt maramureşean şi la mine ce-i în guşă şi-n căpuşă. Spun ce văd şi ce simt întotdeauna. Iar de îndrăgostit mă îndrăgostesc foarte greu de locuri, pentru că vin dintr-o zonă istorică din Ardeal, care, cât de cât, s-a mai conservat, care şi-a păstrat tradiţiile şi obiceiurile şi care este, ca şi Valea Jiului, tot aşa de minunată. Eu sunt foarte bucuros i-am găsit pe oamenii aceştia minunaţi, Imre Szuhanek şi Ovidiu Rizopol, plus echipa lor şi alţii care i-au sprijinit şi azi în organizarea concertului. Priviţi cum cântă Florin Paul Camen, un folkist de excepţie made in Valea Jiului şi priviţi ce bine se simt cei ce-l ascultă! La fel simt şi eu când sunt pe scena asta, văd oameni fericiţi, chiar dacă nu întotdeauna foarte mulţi, dar vin la concerte oameni de calitate care apreciază muzica bună, muzica românească de calitate: folkul, pop-rock-ul românesc, muzica etno-rock, etno tradiţional şi toate celelalte care arată talentul şi urechea muzicală a acestui popor.

Rugă pentru poeţii români
- Aţi venit aici azi cu un nou album, pe care l-aţi prezentat şi la acest ultim turneu din Ardeal. Ce ne puteţi spune despre acest album?
- Da, cel mai recent album – Doamne dă să nu fie ultimul (!) – este intitulat Rugă pentru poeţii români, volumul întâi, face parte dintr-un proiect al meu intitulat Antologia poeziei muzicale. Noi am lansat o invitaţie pentru poeţii români să trimită zece poezii pe adresa trupei Arhaic, urmând apoi să selectăm o poezie din cele zece trimise de fiecare şi să punem melodia compusă de noi pe versurile poeziei alese. Primul volum conţine opt melodii, pe versuri de opt poeţi din toată ţara: doi bucureşteni, o moldoveancă, o teleormăneancă şi un teleormănean, un poet de la Drobeta Tr. Severin, un poet de la Cluj şi altul din Maramureş.
- Când va ieşi a doua serie a acestui album?
- Încercăm să-l scoatem spre finalul anului, dar să vedem dacă avem şi timp, deoarece acum lucrez la un album pe versurile poetului Ştefan Doru Dăncuş, preşedintele Asociaţiei „Singur” şi directorul editurii „Singur” de la Târgovişte. Va fi un album cu opt piese şi acolo, integral pe versurile sale. Dar revenind la Antologia poeziei muzicale, vreau să vă spun că la ora aceasta 24 de poeţi din toată ţara au trimis câte zece poezii fiecare. Vă daţi seama, ajungem la volumul 4 cu tot ce avem până acum! Dar nu-i bai, e chiar minunat, înseamnă că muzica noastră e apreciată şi oamenii trimit cu încredere creaţiile lor, ceea ce îmi dă un sentiment de bine şi mă încarcă de energie pozitivă. Am primit poezii şi de la români stabiliţi în Anglia sau Germania!

Turneul transilvănean. Ultima bornă
- Sunteţi la capătul unui turneu transilvănean. Cum a fost?
- La Sibiu a fost extraordinar, la fel şi la Cluj-Napoca. Peste tot am fost primiţi bine. Lumea ne-a ascultat şi a cântat cu noi. Au fost spectacole ce au ţinut până la 2:00 noaptea! Am zis că la întoarcere, dacă tot trecem prin zonă, să ne oprim un pic şi la Petroşani, la Peştera Bolii, la prietenii de la Petro Aqua. În Sibiu, Florin Tomici, unul din componenţii trupei, chitarist, s-a simţit ca şi acasă, el fiind de-acolo. Eu şi celălalt component, Alex Antonescu, la percuţie, de asemenea ne simţim bine de fiecare dată când concertăm în Ardeal, dar şi în Muntenia, Bucureşti sau Moldova. Nici n-am avea cum când oriunde mergem dăm peste români adevăraţi!

Din negura timpului
- Sunteţi „ceata de haiduci” din folkul românesc, iar toate melodiile sunt pe versuri ale unor mari poeţi români, iar mai nou şi pe versuri de poeţi mai puţin cunoscuţi, dar foarte talentaţi. De unde această pornire?
- Întotdeauna am considerat că muzica şi poezia românească trebuie să meargă mână-n mână, precum baladele şi doinele ce provin din negura timpului pe versuri de români anonimi. Pe de altă parte, mereu am fost pasionat de poezia românească, de melodiile populare româneşti. În adolescenţă m-a atras muzica folk, Cenaclul Flacăra şi Adrian Păunescu ţinând aprinsă flacăra şi trezind în tinerii români sentimente cum n-au mai fost până atunci. Într-adevăr, melodiile cele mai cunoscute ale noastre sunt pe versurile unor poeţi titani români, precum Lucian Blaga, Adrian Păunescu, Valeriu Armeanu, Gellu Dorian, Nichita Stănescu şi mulţi alţii.
- În încheiere un mesaj pentru cititorii Văii Jiului?
- Întotdeauna cu plăcere dedic toate melodiile noastre acestor oameni minunaţi! Fie ca Dumnezeu să ocrotească această zonă şi sufletele de-aici, suflete ale unor fiinţe cum rar se pot vedea prin ţară. Cum am spus, nişte români adevăraţi. Vă zice, dragii mei, un maramureşean, zonă mai frumoasă ca aici rar vezi prin lume, nu doar prin ţară, aveţi grijă de ea şi exploataţi aceste imagini! Mulţumim şi celor de la Petro Aqua pentru organizarea acestui eveniment. Să dea Domnul să ne întâlnim cu bine data viitoare şi să veniţi câţi mai mulţi la Peştera Bolii, iată, un vârf nu doar a turismului local, ci şi al culturii!



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter