14.05.2017,  19:16:19 | 4 comentarii | 2386 vizualizari
În atenţia Guvernului, Parlamentului, Prefecturii, Consiliului Judeţean Hunedoara şi primăriilor Văii Jiului: Valea Jiului nu mai e Valea Plângerii, ci Valea Pensionarilor
de Ziarul Vaii Jiului

• Ce e de făcut?

Când se vorbeşte despre Valea Jiului şi despre viitorul acesteia, parcă prea puţin sunt reliefate şi cifrele reale, care vorbesc de la sine de perspectivele acestei zone. Conform datelor la zi (pentru care mulţumim domnilor directori de la Casa Judeţeană de Pensii  Hunedoara şi AJOFM Hunedoara), situaţia în cele şase localităţi ale Văii Jiului nu este deloc roză şi de perspectivă, raportat la numărul total al cetăţenilor şi la numărul de pensionari şi de şomeri înregistraţi. Să nu uităm că în afara acestora mai există un procent semnificativ de oameni fără loc de muncă neînregistraţi la AJOFM.
După cea mai mare explozie minieră din Valea Jiului petrecută la Mina Aurelia din Lupeni la 27 aprilie 1922, Valea Jiului a purtat multă vreme numele de Valea Plângerii. Dacă veţi citi cifrele, veţi fi de acord cu denumirea pe care o propunem noi pentru Valea Jiului: Valea Pensionarilor! 
De la aceste considerente a pornit ideea acestui documentar „ZVJ”.

 

11.888  pensionari - 1/3 din petroşeneni 
La ultimul recensământ, populaţia Petroşaniului era de 37.160 locuitori. Asta se întâmpla în 2011. Conform unor date neoficiale, populaţia ar fi în prezent de 34.000 de persoane. În 2016, conform datelor oficiale ale guvernului, faţă de 1990 numărul populaţiei municipiului de la poalele Parângului înregistra o scădere de 11.285 locuitori, adică 21,90%. Aceasta doar în 26 de ani!
În prezent, din cele aproximativ 34.000 de persoane, o treime o reprezintă pensionarii. Conform datelor celor de la Casa Judeţeană de Pensii, în mai 2017 există 11.888 pensionari, din care 5.640 bărbaţi şi 6.248 femei, la aceste cifre intrând e drept şi beneficiarii pensiilor de urmaşi.
Dacă la Petroşani aproape o treime sunt pensionari, numărul de şomeri înregistraţi nu este unul foarte mare, dar el contează, ţinând cont de scăderea masivă a forţei de muncă din localitate. În Petroşani avem 611 şomeri înregistraţi, din care 430 sunt de sex feminin. Dacă punem şi numărul neînregistraţilor, probabil că se atinge cifra 1.000. 
Dacă scădem pensionarii, şomerii şi pe cei neînregistraţi, dar şi copiii (circa 4.700 înregistraţi doar la clasele I-VIII şi grădiniţă) şi studenţii, rezultă, cu aproximaţie, o cifră sub 19.000 de populaţie aptă de muncă. Probabil că din această cifră se mai pot scădea cei ce trăiesc din ajutoarele sociale şi alte cazuri, ajungându-se undeva spre 13.000-14.000 de cetăţeni care muncesc sub o formă sau alta. Cam aceasta este situaţia la Petroşani, de la care trebuie să se pornească când se vorbeşte de viitorul Petroşaniului.

Din 26.000 de vulcăneni - 7.141 pensionari 
Tot la ultimul recensământ, Vulcanul avea 29.740  cetăţeni. După aproape şase ani, numărul e undeva sub 26.000, se vorbeşte chiar de sub 25.000.  Se pare că această cifră este „cosmetizată” din când în când de administraţie, care încearcă să mascheze această scădere destul de drastică de la an la an. Conform datelor guvernului din 2016, populaţia Vulcanului a avut o scădere faţă de anul 1990 de 23,04% (minus 8.335 locuitori!). Împreună cu municipiul Petroşani, municipiul Hunedoara, municipiul Brad şi oraşul Uricani, 
Vulcanul este localitatea hunedoreană cu cele mai grele pierderi de populaţie.
Conform datelor oficiale, în luna mai 2017 există în Vulcan un număr total de 6.974 pensionari, plus alţi 167 în Paroşeni, o localitate aparţinătoare municipiului. Dintre aceştia, 3.762 sunt pensionari bărbaţi şi 3.212 sunt pensionare (la Paroşeni situaţia fiind de 80 de bărbaţi pensionari şi 87 de femei cu pensie).
La mijlocul lunii mai 2017 sunt înregistrate ca şomeri 642 persoane, din care 314 femei.
Dacă am lua cifra de 26.000 ca etalon, înseamnă că la Vulcan, după scăderea elevilor şi celor neînregistraţi la AJOFM, numărul de persoane ce muncesc într-o formă sau alta este undeva prin jurul a 13.000-14.000, o cifră cam aproximativ egală cu cea a Petroşaniului. Care are o populaţie mai mare. 

7.214 pensionari din 27.500 de lupeneni
Cel mai vestic municipiu din Valea Jiului se confruntă şi el ca şi celelalte localităţi cu numeroase probleme din punct de vedere economic. Asta a făcut ca după 1990 scăderea să fie (în 2016) de 17,92%, ceva mai puţin decât Petroşaniul şi Vulcanul. Probabil că a contat şi faptul că cea mai mare mină a Văii Jiului a funcţionat în continuare, chiar dacă cu un număr mult mai redus de angajaţi faţă de finele anului 1990.
Devenit municipiu în 2003, Lupeniul avea la ultimul recensământ din 2011 un număr de 30.642 de locuitori. Acum, după date neoficiale, cifra reală ar fi undeva spre 27.500, cu vreo două mii mai mult decât municipiul vecin, Vulcan.

Însă după Petroşani, Lupeniul este al doilea pe Vale ca număr de pensionari, în mai 2017 fiind înregistraţi un total de 7.214 pensionari, din care 3.963 bărbaţi şi 3.251 femei. 
În ceea ce priveşte numărul de şomeri înregistraţi la AJOFM, tot în mai 2017 Lupeniul are 611 şomeri, din care 430 de sex feminin. La fel ca şi la celelalte localităţi, la acest număr se pot adăuga şi alte câteva sute de persoane care nu muncesc, dar nici nu se află în evidenţă, sau persoane care trăiesc din ajutoare sociale.
Adăugând şi aici elevii de şcoală sau de liceu, câteva mii, rezultă un număr de aproximativ 15.000 de oameni ce muncesc, sub o formă sau alta.

Din 8.000 uricăneni - 2.089 pensionari
Uricaniul, cel mai vestic oraş al Văii Jiului, în care la finele acestui an se va închide şi ultima mină de pe raza localităţii.
Conform datelor ultimului recensământ din 2011, numărul cetăţenilor acestui oraş era de 8.972. Dar acest număr este acum probabil mai mic cu ceva, undeva sub 8.000 de cetăţeni. La fel ca şi municipiile Hunedoara, Brad şi Petroşani, după 1990 Uricaniul a înregistrat cea mai mare scădere dintre localităţile judeţului, în 2016 procentul fiind de 27,32%.
Ţinând cont de închiderea Minei Valea de Brazi, şi de cariera de la Câmp, dar şi de închiderea şi carierei de cuarţ şi de reducerea numărului de efectiv de la cea de-a treia mină, mina Uricani, nici nu e de mirare că numărul populaţiei a scăzut.
În mai 2017 numărul de beneficiari de pensii de stat este de 2089, practic un sfert din populaţia totală, dintre care 1.204 bărbaţi şi 885 femei. Dacă mai adăugăm şi vreo 1.000 de copii şi tineri, pe cei care trăiesc din ajutoare de stat, pe cei 165 de şomeri  (din care 118 sunt femei) şi pe cei care nu au servici şi nu sunt nici în evidenţele forţelor de muncă, probabil că această cifră s-ar dubla. Dacă operăm o scădere, din cei 8.000 de cetăţeni rămân doar vreo 3.500-4.000 de cetăţeni, poate nici atât. Aceştia au în prezent un loc de muncă sub o formă sau alta.

1.165 pensionari - din 3.300 de aninoseni 
Şi Aninoasa este un oraş care a rămas fără nicio mină. Oraşul a avut o perioadă în care abia mai răsufla, cu primăria aflată în insolvenţă (prima din oraşele ţării la acest aspect, record negativ nedorit!) şi cu puţini operatori economici pe raza sa. În ultimii doi ani, lucrurile s-au mai redresat dar în continuare jumătate din populaţia oraşului nu are un loc de muncă.
La ultimul recensământ de acum şase ani, Aninoasa a ieşit cu un total de 4.360 locuitori. Conform primarului localităţii, numărul acestora ar fi în prezent de peste 3.300. Practic în doar şase ani Aninoasa a pierdut 1.000 de locuitori! Dintre aceştia, la 1 mai 2017, conform înregistrărilor la Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara-Deva, 1.165 sunt beneficiari de pensii de stat. Din care - 653 bărbaţi şi 512 femei. Dacă scădem şi aici numărul de pensionari, numărul de copii şi tineri până în 20 de ani şi numărul şomerilor înregistraţi şi al celor fără loc de muncă, dar neînregistraţi, ajungem după cum ne spunea şi primarul la o cifră aproape de 1.100 - 1.200 de oameni care au un loc de muncă. Practic, doar o treime din populaţie. 

Din 23.840 petrileni - 6.378 pensionari
Încheiem documentarul nostru cu cea mai estică localitate din Vale, oraşul Petrila. Cândva un oraş în creştere, cu o economie dezvoltată faţă de mărimea lui şi a numărului de locuitori, în care funcţionau câteva mine, Petrila se află pe o pantă descendentă din toate punctele de vedere, începând cu scăderea populaţiei şi terminând cu economia şi problemele sociale destul de numeroase.
În 2011 la recensământ oraşul avea 25.840 locuitori. După şase ani, oraşul are cu circa 2.000 de oameni mai puţin, şi sunt şanse, după închiderea Minei Lonea, ultimul bastion al cărbunelui din localitate, să mai plece oameni spre alte zări în continuare. 
La începutul acestei luni la Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara-Deva erau înregistraţi 5.735 de pensionari petrileni (din care 3.181 bărbaţi şi 2.554 femei) şi 643 de pensionari cu domiciliul în Lonea, localitate aparţinătoare Petrilei (din care 364 bărbaţi şi 512 femei).
La AJOFM Hunedoara erau înregistraţi 336 şomeri, din care 180 neindemnizaţi şi alte câteva sute care nu se mai află în niciun fel de evidenţă. Dacă adunăm copiii şi tinerii de la şcolile, grădiniţele şi liceul din localitate (câteva mii), vreo 1.000 de şomeri înregistraţi şi oameni fără loc de muncă neînregistraţi  şi 6.378 de pensionari, ajungem să ne apropiem de cifra 11.000. Deci, din 23.000 de locuitori, cifră aproximativă, 12.000 de petrileni au un loc de muncă asigurat, într-o formă sau alta, pentru că putem vorbi şi de munci sezoniere sau perioade determinate, mai bine de jumătate cu salarii mici sau foarte mici.


Concluzii
Trăgând o simplă linie, observăm foarte clar că situaţia Văii Jiului nu se prezintă deloc roz. În toată ţara scăderea demografică este evidentă, dar probabil niciunde ca în Valea Jiului, pe o lungime de 40-50 de kilometri, pe care cât se înşiră localităţile noastre, de la Răscoala şi Cimpa la Câmpu lui Neag. Tragem un serios semnal de alarmă. Guvernanţii trebuie să vină cu soluţii rapide, cu măsuri clare pentru stimularea natalităţii, dar şi prin crearea de locuri de muncă, astfel încât tinerii, în mod special, să nu mai plece din ţară. 
În condiţiile în care minele de cărbune şi industria minieră, ca şi industria siderurgică unde era ars cărbunele, au fost făcute harcea-parcea tot de guvernanţi în cei 27 de ani de democraţie, ascultând cu toţii de interesele vesticilor şi nu de interesele propriei populaţii, sprijinirea sectorului privat pentru ca acesta să se dezvolte cât mai mult şi care să genereze afaceri şi locuri de muncă pe termen scurt şi mijlociu, inclusiv prin sprijinul investitorilor de către sistemul bancar românesc, este o altă „reţetă” pe care alte ţări au urmat-o şi acum le este mai bine. 

Topul pensionarilor în Valea Jiului:
1. Petroşani – 11.888
2. Lupeni – 7.214
3. Vulcan – 7.141
4. Petrila – 6.378
5. Uricani – 2.089
6. Aninoasa – 1.165

Marian BOBOC
Corneliu BRAN


Comentarii articol (4 )

#1 Eugen15.05.2017,  10:33:29
Si toate cele expuse se datoresc GLORIOASEI intrari a Romaniei in UE.Sa ne bucuram asadar!
#2 Govor Florin15.05.2017,  19:31:22
Ba se datoreaza FSN-ului, PDSR,PSD care au inceput porcaria cu ordonantele. Nici nu auzisem de UE atunci.Deci comunistii sunt de vina,vechii si noii
#3 Andrei15.05.2017,  22:13:00
Pai sunt pensionari mulți dar si din cauza câtorva pensionari tineretu nu are loc de muncă cum ar fi agenti de securitate majoritatea sunt pensionari cu pensi mari nu mici să zici că nu are cu ce să trăiască asta nu i ie bn în valeajiului?
#4 Andrei15.05.2017,  22:51:13
Ar trebui să se dea o lege pentru toți patroni să nu mai angajeze pensionari dai a tineri nu au loc de muncă asa ie în vulcan?


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 6 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter