18.06.2017,  12:36:10 | 0 comentarii | 1379 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Va pune Primăria Petroşani în mişcare locomotiva unicat a inginerului Skroban?
de Ziarul Vaii Jiului

Locomotivă, construită între anii 2014-2016, la scara 1:10 • Unică în România şi Europa • Cu 1 kg de huilă şi 10 litri de apă, locomotiva aleargă un kilometru • Poate trage o greutate de până în 200 de kilograme • Locomotiva ar putea fi atracţia Văii Jiului • Posibil loc de amplasare: în Petroşani Nord, între restaurantul „Medieval” şi fântâna arteziană

Adolf Alexandru Skroban este un om foarte educat, distins, la locul său. Nici nu-ţi vine să crezi cât geniu tehnic la purtător se ascunde în spatele acestui comportament domnesc.
Adolf Alexandru Skroban este un maghiar cu origini din partea bunicilor în Serbia. În Valea Jiului ai săi au venit din Sibiu.
Domnul Skroban, în vârstă de 76 de ani, a muncit o viaţă în proiectare la institutul legat de utilajele miniere din Petroşani. În 1967 a absolvit Facultatea de Inginerie Electromecanică Petroşani. Între 1967-1970 a lucrat ca inginer la Mina Dâlja, după care şi-a obţinut şi doctoratul la Institutul de Mine Petroşani. Angajat al I.U.M.P. (astăzi un munte de ruine, de care Melczer se face răspunzător) şi la Centrul de Proiectare ce aparţinea de CEPROM Satu-Mare, inginerul Alexandru Skroban a muncit cu drag de când se ştie, până în 2000, anul în care s-a pensionat. La bază, inginerul petroşenean este strungar, meserie pe care a practicat-o între 1955-1962, în paralel făcând şi liceul la seral. 

Bijuteria funcţională de 100 kg 
Alexandru Skroban are o familie frumoasă, formată din soţia Paraschiva, fata Ildiko (profesoară în Alba-Iulia), ginere şi doi nepoţi (Roxana Tulbure de 24 de ani - studentă la masterat în Germania; şi Andrei Tulbure - student anul III în Cluj-Napoca). Aceştia şi apropiaţii săi ştiu că Alexandru este un mare pasionat de locomotive şi trenuri. Însă această latură e mai puţin cunoscută de mulţi petroşeneni.


L-am vizitat acasă pe inginerul 
Alexandru Skroban. Aici petroşeneanul are „ascunsă” o adevărată bijuterie de locomotivă, construită chiar de el, între anii 2014-2016. Piesele au fost meşterite chiar la strungul pe care tot el l-a construit cu mâna lui în urmă cu aproape jumătate de veac.. 

Unicat în ţară şi pe bătrânul continent
Trebuie spus de la bun început că locomotiva cu abur, subiectul reportajului nostru, proiectată şi construită de Alexandru Skroban pe o scară de 1:10 este unică în România.
„Dacă ştiam că mai există una la fel, nici nu mă apucam de treabă! Aşa, m-a ambiţionat faptul când am tot văzut că englezii, elveţienii, francezii sau englezii se tot laudă că au astfel de locomotive construite, şi m-am gândit că noi, românii, de ce n-am avea? Astfel, am realizat această locomotivă pe abur, funcţională, care poate trage după ea o greutate de până în 200 de kilograme. Este unică în România şi cred că şi în Europa, cel puţin”, ne-a povestit cu îndreptăţită mândrie creatorul acestui unicat.
Povestea are loc exact în preajma exponatului aşezat cuminte în garajul-atelier, unde omul nostru munceşte cu pasiune de o viaţă întreagă şi unde şi dă viaţă feluritelor sale proiecte. 

Rulota, vagonul, remorca lui Skroban
În palmaresul său tehnic inginerul Skroban nu are la activ doar construcţia acestei locomotive.   
Pe vremea lui Ceauşescu, în 1978, la strungul său a construit o rulotă de patru persoane (pe care a autorizat-o peste tot). Atât de trainică a fost lucrarea, încât nu doar că în rulotă familia sa şi-a găsit adăpost ani de-a rândul în ţările vizitate, ci a şi rezistat până în 1992, când a vândut-o (la „pachet” cu bătrâna şi credincioasa Dacie).
Tot din mâinile priceputului inginer petroşenean au mai ieşit un vagon, unde un om sau un copil poate sta liniştit şi care poate fi tras de locomotiva sa.
În fine, tot din micuţul, dar dotatul atelier (strung, maşină de găurit mare şi mică, aparat de sudură, disc de tăiat, polizor, menghină, transformatoare, strung, scule de tot felul) a ieşit şi o remorcă în anul 1977 (de capacitate până în 500 de kg), omologată şi înscrisă, pe care inginerul Skroban o ataşa tot la vechea Dacie pentru a transporta diverse materiale şi bagaje. 

Dorinţa cea mai mare: o locomotivă pentru joaca oamenilor mari
„Deoarece la prăvălie existau locomotive doar pentru copii, de foarte mulţi ani am visat să construiesc o locomotivă. Eu îmi doream o locomotivă şi pentru oamenii mari, dacă pot spune aşa, deşi ce am construit poate să transporte, bineînţeles, şi copii. Îmi doream însă o locomotivă care să funcţioneze ca una adevărată, cu cărbune, cu apă şi aşa mai departe. Eu am fost atras de mic copil de trenuri şi locomotive. Însă, din cauză că nu aveam în zonă o facultate legată de acest domeniu, m-am îndreptat spre ce aveam la Petroşani mai la îndemână, electromecanica fiind a doua mea pasiune. Am urmărit ani de zile evoluţia acestor locomotive mai mici în lume şi am observat că pentru o locomotivă de jucărie s-a folosit în general scara de la 1 până la 50-60. Scara de 1:10 nu s-a folosit, deoarece probabil nu era rentabil să faci bani cu aşa ceva. S-au făcut fie locomotive de două ori mai mari decât aceasta a mea, pentru transport copii în parcuri, ori locomotive mici, pentru machetele cu care se joacă copiii şi, uneori, şi adulţii, pentru că sunt în lume mulţi pasionaţi de trenuleţe. Scara 1:10 este cel mai mic model ce poate funcţiona cu cărbune şi apă, exact ca o locomotivă reală! Eu asta am făcut!”, povesteşte cu pasiune inginerul Skroban.

Ieftin şi eficient
Pasionatul petroşenean ne-a oferit şi câteva date tehnice ale prototipului creat în atelierul său din curtea casei sale din Petroşani: „Vedeţi, am botezat locomotiva cu modelul 131, ceea ce înseamnă o axă în faţă (primul 1), trei roţi mari (numărul 3) şi o axă în spate (al doilea 1). De aici vine modelul seria 1. Lăţimea unei locomotive normale e de 3 metri, a mea are 30 de centimetri, înălţimea unei locomotive normale e de 3,5 metri, a mea are 35 de centimetri, lungimea unei locomotive normale e de 10 metri, a mea are 1 metru, roata are 1,5 metri la locomotiva originală, la locomotiva mea ea are 15 centimetri. Asta înseamnă scara 1 la 10 şi de aceea explic să înţeleagă toată lumea. Şina construită de mine (am creat mai multe module care se pot ataşa, astfel încât locomotiva să aibă spaţiu unde să ruleze) are 143 cm, ecartamentul la o locomotivă normală fiind de 1.430 cm. Modulele de linii ferate sunt mai multe. Aici, de exemplu, am linii curbe cu diametrul de 10 metri şi sunt şase segmenţi. Aici, unde vă arăt, am linii drepte, 24 de metri mai exact dacă sunt ataşate modulele, deci, în total, 60 de metri. Se pot face module mai multe şi n-ar fi o problemă ca locomotiva să meargă şi 10 kilometri. Presiunea de lucru la această locomotivă este de 6 bari. Volumul de apă a rezervorului este de 10 litri, iar capacitatea focarului este de 1 kg de cărbune. Dacă punem un kilogram de cărbuni în focar şi 10 litri de apă în rezervor, locomotiva merge exact un kilometru. Principiul de funcţionare este identic ca şi la o locomotivă mare: se face focul în focar, aburul merge în boiler pe ţevi şi ajunge la distribuitor şi la piston, ca urmare a deschiderii supapei principale, fumul rezultat în urma arderii iese pe coş; forţa pistonului împinge apoi roţile şi locomotiva se pune în mişcare”.

Vrea să se bucure şi petroşenenii de ea
La final inginerul Skroban ne-a mărturisit şi care ar fi cea mai mare dorinţă a sa: „Aş dori, dacă se poate, să expun locomotiva aceasta într-un loc public, unde să o poată vedea toată lumea. Fiind vorba despre un unicat în România şi în Europa, cred că cei din comunitate şi concetăţenii, în general, ar avea dreptul la acest lucru. Noi nu ştim cât mai rămânem pe această lume, dar locomotiva mea va rămâne cu siguranţă. Am fost să întreb la muzeul din Petroşani de acest lucru, dar răspunsul oferit nu m-a satisfăcut. Poate, în urma apelului meu autorităţile locale vor putea să vină cu o idee în acest sens, cu o propunere. Aştept”.
„Ziarul Văii Jiului” aplaudă priceperea tehnică şi generozitatea d-lui ing. Skroban şi militează pentru găsirea unei soluţii de exploatare în scop turistic a acestei bijuterii tehnice. Credem că dl. inginer Skroban, un om de foarte mult bun-simţ, ar putea fi chiar angajat. Cu tot cu locomotiva sa… Asta dacă ne interesează cu adevărat turismul… 
Marian BOBOC
Corneliu BRAN



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter