29.10.2011, 14:58:48 | 0 comentarii | 515 vizualizari
Nici mieii nu merg la Piaţa ProEuropa din Vulcan
![]() Articole de acelasi autor
de Gheorghe OLTEANU
Ca şi anul trecut, în Vulcan punctul de sacrificare a mieilor a fost stabilit în spatele halei ProEuropa. Loc pe care, cu zeci de ani în urmă, se afla piaţa agroalimentară a oraşului. Numai că punctul acesta de sacrificare a funcţionat doar pe hârtie, fiindcă, de Paştele trecut, aici nu s-a tăiat niciun miel. Treaba asta a avut şi o parte bună, pentru că i-a scutit de un reality show nu prea atrăgător pe locatarii mai sensibili şi miloşi din blocul nr. 68 de lângă hală.
Ieri am văzut că, totuşi, s-a oploşit aici un crescător de animale. Stătea lângă ţarcul amenajat pe platoul din spatele halei în care behăiau miei de diferite mărimi şi greutăţi. Mă apropii şi-l întreb cum îl cheamă. Îmi răspunde că Danciu. Și mai cum? Nume de slugă, îmi zice omul. Eu trec pe hârtie Ion, iar el e mulţumit că mă ştiu cu cele mai cunoscute prenume româneşti şi legătura dintre ele şi meseria sau IQ-ul persoanei respective.
Dumnealui e din Crasna, mieii sunt de la oile sale, iar la Vulcan a ajuns în seara zilei de marţi. A adus cu el cam treizeci de miei, dar n-a făcut nicio execuţie până acum. Asta, fiindcă nu a avut solicitări. Stă şi aşteaptă, poate că, doar, doar s-o ivi vreun cumpărător. Nu dă scump carnea. 230 sau 220 de mii kilogramul, iar la o adică ar fi dispus să meargă şi mai jos cu preţul. "I-am zis să încerce şi să ducă şi la piaţă - îmi spune asistentul veterinar al cărui punct de lucru, în perioada asta, este la hală. Aici nu vine nimeni, pentru că nu e promovat locul". Adică, pe româneşte, nu prea ştie lumea de el.
Dar nici în hala de la piaţă nu era sfârâiala mai mare. Erau miei la vânzare, în două locuri, şi, din câte mi-am dat seama, exponatele atârnate în cuie le aparţineau unor crescători de animale din partea locului. Care, am aflat după aceea, taie mieii în gospodărie şi, după aceea, îi aduc rapid aici. Îmbucurător era, însă, că, deşi la două sute şi ceva kilogramul, muşteriii se apropiau, studiau cu luare aminte fiecare miel şi, apoi, rămâneau la unul pe care negustorul se grăbea să-l arunce pe cântar.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul |