07.08.2017,  22:30:50 | 1 comentariu | 293 vizualizari GALERIE:     FOTO    
După şapte ani, / Colegul nostru, scriitorul Marian Boboc, revine în forţă cu un nou volum de poezii!
de Corneliu BRAN

Totul despre lansarea de carte de vinerea trecută, un volum de poezii intitulat „Oraşul de la capătul poeziei”

Dacă în ediţia de ieri v-am prezentat ce s-a spus şi ce s-a întâmplat în prima parte a evenimentului de la „Keops”, astăzi vă prezentăm partea a doua a evenimentului, cea legată de lansarea noului volum de poezii a scriitorului şi redactorului şef al ZVJ, colegul nostru Marian Boboc. 

„Oraşul de la capătul poeziei”, mai mult decât un volum de versuri!
Marian Boboc n-a vorbit foarte mult despre ultima carte a sa de poezii, preferând de data aceasta să-i lase pe invitaţi să vorbească, mai cu seamă că sala de la Keops era plină şi de colegi de-ai lui, scriitori, din Cenaclul Boema şi nu numai.
„N-am mai publicat o carte de poezie din adâncurile istoriei, cam de şapte ani de zile, de aceea foarte mulţi m-au dat dispărut din categoria poeţilor. Uneori chiar şi eu m-am dat dispărut, recunosc, deşi am mai scris poezie, sporadic, n-am fost chiar mulţumit. În schimb, de vreo şapte luni, apropiindu-mă probabil de vârsta de 50 de ani – nu-mi dau seama ce chestiuni chimice s-au produs în organism dar nici nu vreau să stau să le analizez sub niciun microscop – am început să scriu poezii, dar într-un ritm în care n-am scris nici atunci când m-am apucat de poezii. Mi-am zis că ăsta e un semn că trebuie să mai apară o carte. Nu am avut un titlu de la început, el a venit pe parcursul scrierii şi aşa i-am spus oraşul de la capătul poeziei, rămânând să vă las pe dumneavoastră să îmi spuneţi unde este acest oraş. Am avut onoarea să-mi facă Prefaţa domnul profesor Ion Hirghiduş, un prieten de-al meu şi o personalitate a poeziei şi literaturii Văii Jiului. Coperta este făcută de Adrian Cerchez, a patra copertă din cele cinci cărţi de poezie făcută de Adrian. N-aş vrea să spun că este cea mai reuşită, toate patru sunt după mine cele mai reuşite! Aşa că am spus-o până la urmă... Nu mai vreau să spun prea multe despre ultima mea carte că pe urmă devin... prozator. De aceea îl las pe profesorul Hirghiduş, care mi-a făcut onoarea de a scrie o excelentă Prefaţă şi pe care am citit-o de vreo patru ori (în ea fiind de fapt vorba nu doar despre poezia mea ci despre poezie în general, citind acele rânduri am înţeles şi eu într-un final de ce scriu eu şi poezii) să vă prezinte ce a scris şi eventual alte considerente despre carte”, a menţionat autorul.

Scriitorul Ion Hirghiduş, autorul Prefeţei ultimei cărţi ale lui Marian Boboc
În cuvântul său, înainte de a citi prefaţa cărţii, profesorul şi scriitorul Ion Hirghiduş a elogiat faptul că Marian Boboc a revenit la a scrie poezii. Scriitorul nu a uitat nici de Ziarul Văii Jiului, cotidian cu care de altfel colaborează încă de la început.
„Niciodată ziarul nu ne-a refuzat şi este o şansă mare pentru noi, cei care scriem, să avem posibilitatea să publicăm texte şi idei legate de cărţile noastre sau de literatură şi filozofie literară în general. Suntem aici câţiva colaboratori permanenţi ai ziarului şi prin ziar am găsit o deschidere excepţională pe care poate nu am fi găsit-o într-o altă parte.
În ceea ce priveşte prefaţa pe care am scris-o la această carte a lui Marian Boboc. Vreau să fac o precizare şi anume faptul că Marian este în primul rând poet şi după aceea face şi alte lucruri jucăuşe, apreciate sau neapreciate de alţii, dar asta contează mai puţin. Ca urmare trebuie să ne raportăm la el ca la un poet. Nici nu contează vârsta lui, a depăşit vârsta marilor poeţi pentru că deja a trăit cam mult, vorbesc că a trăit cam mult peste nişte limite, deoarece mulţi dintre marii poeţi au murit la vârste mult mai mici. Mă bucur că Marian s-a reîntors la poezie şi am să citesc în continuare această prefaţă din două motive: o dată deoarece am emoţii foarte mari, acesta nefiind un spaţiu pentru mine în care să pot ţine un curs; şi în ideea că mulţi dintre dumneavoastră probabil nu veţi citi prefaţa ci eventual doar poezia – iar atunci eu aş fi în pierdere”, s-a adresat Ion Hirghiduş celor prezenţi. Apoi a citit prefaţa, încheind lectura cu un pasaj dulce şi elocvent din ea: „Poeţii de azi sunt oameni obişnu­iţi, potriviţi pentru timpuri sărace. Îi doresc lui Marian frumuseţea perpetuă a călătoriei şi ieşirea din timpuri sărace pentru ca noi să ne putem bucura mereu de povestea lui. Mă feresc să-l închid în vreun curent literar pentru că el trebuie să fie la fel de liber ca poezia sa”.

Bucureşteanul Sandu Ardelean n-a lipsit de data asta!
„Vreau să-l salut pe George Ardelean, care se ocupă acolo cu Constantin Cîmpeanu. Este profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, un prieten de-al meu şi de al cenaclului, vechi membru de altfel al Boemei, om de care ne leagă foarte multe amintiri şi care a făcut efort să fie prezent aici după atâţia ani cât a lipsit la întâlnirile cenaclului nostru. Bine ai revenit, Sandu Ardelean, printre noi chiar dacă e doar o lansare de carte!”, a continuat Marian Boboc după ce aplauzele acordate lui Ion Hirghiduş s-au oprit, introducând astfel şi apariţia scriitorului Ardelean pentru cei care poate îl cunosc mai puţin.

27 din poemele lui Boboc traduse în engleză de o traducătoare petroşeneană
Apoi Marian a prezentat şi ideea poeziilor traduse în engleză din acest volum de poezii, acest fapt fiind un capitol aparte al cărţii.
„Pentru prima dată o bună prietenă de-a noastră, a cenaclienilor, Simona Berceanu, petroşeneană – părinţii ei sunt aici şi ne onorează cu prezenţa – ne-a făcut surpriza şi mi-a tradus 27 de poeme în limba engleză. Simona este o foarte bună traducătoare din norvegiană, o traducătoare, zic eu, foarte curajoasă, ea se luptă numai cu cărţi foarte voluminoase şi greu de tradus. Acum a mai luat o pauză şi a tradus, între 100 de pagini din literatura norvegiană şi 27 de poeme scrise de mine. Mi-a zis apoi: sună foarte frumos poeziile tale în limba engleză! Fiica mea, care este o ruşinoasă (să nu vă uitaţi la ea că e tare emotivă!), mi-a promis că-mi citeşte azi un poem tradus în engleză de Simona. Iată, o va face!”, a continuat Marian Boboc, dându-i cuvântul fiicei sale, Mădălina. Care a citit o poezie într-o engleză perfectă, semn că nu degeaba „Mădă” învaţă intens la liceu această limbă, perfecţionându-se în timp.

Surprizele colegei Petronela Vali Slavu...
După acest episod a intrat în scenă „momentul surprizelor”, cum l-a numit „moderatorul” Boboc. Colega noastră Petronela Vali Slavu, cea care săptămânal vă încântă cu pagina de umor, a cerut microfonul, dorind să spună câteva cuvinte.
„O lansare de carte fără mici înţepături epigramatice e ca o nuntă fără lăutari. Am pregătit câteva catrene cu dedicaţie”, aşa a început epigramista Vali, punându-şi apoi în practică cele zise, relaxând astfel şi mai tare atmosfera. Dintre aceste epigrame am reţinut-o pe cea cu „înţepătura”, legată de lansarea volumului de poezii: Am pornit ca fiecare cititor şi eu la drum/Şi-am distins oraşu-n zare/Poezia nicidecum. 
„Bineînţeles, am glumit, poezia există, e frumoasă, dar trebuie să recunoaştem că cea mai reuşită poezie a lui Marian Boboc e tânără, e frumoasă şi tocmai a citit un poem în limba engle­ză scris de tatăl său. Voi încheia cu Marian Boboc la jumătate de secol: Privindu-l azi am constatat că nu s-a ofilit deloc/Ci la 50 de ani, ciudat,/E tot Boboc, e tot Boboc...”, a adăugat Vali, stârnind aplauzele celor prezenţi.

Inversarea de cuvinte a adus un nou titlu de poezie!
Către finalul evenimentului, autorul volumului de poezii a pregătit o mică surpriză invitaţilor, recitând câteva dintre poeziile cuprinse în carte. 
Poetul Nicu Cojocaru din Oţelul Roşu, întâlnit de Marian Boboc în oraşul respectiv la o lansare de carte, a fost penultimul vorbitor din cadrul acestui eveniment plăcut. Acesta a citit, la rugămintea sărbătoritului zilei, câteva poeme, „că doar n-a bătut atâta cale ca să scape aşa uşor şi fără să ne citească”.
„Mă simt onorat şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Tot la fel de onorat am fost şi atunci când a fost prezent la lansarea cărţii mele şi Marian. Nu l-am cunoscut aşa bine, decât de două ori ne-am întâlnit şi am văzut în el un om care a înţeles că la început a fost Cuvântul! El s-a împrietenit cu cineva acolo şi a luat cuvântul, îl trăieşte la maxim, îl face pământean şi pune în el multă realitate, aducându-l la rang de poezie. Am găsit un poem la pagina 113, Amare timpuri, îl citesc şi după aceea o să vă spun de ce l-am ales pe acesta (...)”, şi-a început momentul de recital de poezie poetul invitat. După care a recitat un al doilea poem, scris cu trei zile înaintea acestui eveniment, în momentul în care a fost de altfel invitat să vină la Petroşani. „E un poem pe care am dorit să-l dedic lui Marian şi de emoţii am citit titlul cărţii sale invers. Astfel mi-a ieşit titlul poeziei: Poezia de la capătul oraşului... Şi aşa o să se numească poemul dedicat lui Marian. Am trimis la editură un volum şi poemul respectiv mi-ar fi părut rău dacă nu apărea cu dedicaţie pentru Marian. O altă cale lactee s-ar fi numit iniţial, dar o să schimb şi o să pun titlul acesta... Poezia de la capătul oraşului”, a mai menţionat poetul de la Oţelul Roşu.

Scriitorul Butulescu şi cadoul său în versuri pentru sărbătoritul zilei
Finalul i-a aparţinut colegului şi prietenului lui Marian Boboc, scriitorul petroşenean Valeriu Butulescu. 
„(...) Cum poate fi marcat un triplu eveniment? 9 ani împlineşte Ziarul Văii Jiului, cel mai important al zonei noastre. Marian Boboc, redactorul său şef, lansează o carte şi în acelaşi timp împlineşte frumoasa, excepţionala vârstă de 50 de ani. M-am gândit şi cum era mai frumos să feliciţi un poet decât dedicându-i o poezie şi mi-am adus aminte că am debutat ca poet şi, în sfârşit, multe din aforismele mele sunt de fapt poeme – le-am redus la minima dimensiune poetică. De aceea i-am scris lui Marian Boboc o poezie (...) Am scris această poezie pe spatele unei pagode pe care am adus-o din Extremul Orient şi pe care i-o dăruiesc lui Marian din toată inima. Poezia se numeşte Poetului Marian Boboc la semicentenar. Am s-o citesc: Predestinat ţi-e numele/Boboc de trandafir să fi mereu/La bine şi la greu./Să-ţi fie viaţa pururea bogată,/Să nu te ofileşti nicicând,/Să nu te scuturi niciodată/De veştejire să n-ai parte!/Transformă orice vis în poezie,/Să-ţi fie anii carte,/Iar zilele să-ţi fie viaţa în imagini/Veşnic tinere şi însorite pagini./Să nu te scuturi la bine sau la greu,/Boboc de trandafiri să fi mereu!”, a încheiat Valeriu Butulescu seara literară, oferindu-i apoi cadoul sărbătoritului în ropote de aplauze.

O mamă fericită cu fiul ei
Finalul propriu-zis a fost însă acela în momentul în care mama poetului, „tanti Ghiţa” cum îi spun prietenii, i-a oferit fiului un buchet de flori. „Să ai sănătate, mamă, să ai tot ce-ţi doreşti, Dumnezeu să te ajute alături de familia ta frumoasă! Te felicit şi eu pentru această nouă carte şi să îţi ajute Domnul să mai continui cu aceeaşi dăruire şi talent. La mulţi ani, dragul meu!”, s-a adresat mama lui Marian cu lacrimi de fericire în ochi, moment în care fiul a îmbrăţişat-o cu aceeaşi iubire nemărginită şi multe emoţii. Probabil că în afară de momentul când fiica Mădălina a citit în engleză poemul, pentru Marian a fost cel mai intens şi vibrant moment al serii. Nici nu se putea încheia mai pătrunzător o astfel de acţiune!



Comentarii articol (1 )

#1 Sorina08.08.2017,  18:16:22
Aproape genial!!!


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter