17.08.2017,  21:59:28 | 0 comentarii | 656 vizualizari
Pâinea noastră cea de toate zilele...
de Petronela VALI SLAVU

Primăria și Consiliul Local al Comunei Costești, Biblioteca Comunală Costești și Căminul Cultural Costești, județul Vaslui, au organizat  a III-a ediție a Concursului Național de Epigramă „Pe drumul de costișe”. Concursul a fost inclus în cadrul activi­tăților prilejuite de  sărbătoarea comunei, „Hora satului“, din data de 15 august 2017, alături de alte activități precum premierea elevilor merituoși, a tinerilor de 18 ani, a cuplurilor ajunse la nunta de aur. Promovarea epigramei, în acest context, este un fapt cât se poate de firesc, fiind cunoscut faptul că este vorba de comuna în care trăiește unul dintre marii epigramiști ai țării: Ioan Toderașcu. O inițiativă lăudabilă, pentru care domnul primar Silvestru Cîrjonțu și doamna bibliotecar Mihaela Cârjonțu merită aprecieri. Tema concursului a fost „Pâinea noatră cea de toate zilele...”, o temă generoasă, care a facilitat apariția multor epigrame de calitate.

Laureații Concursului național de epigramă „Pe drumul de costișe”, Costești 2017
Premiul I – Liviu Gogu (Buzău)
Premiul II – Nicolae Bunduri (Brașov)
Premiul III – Vali Slavu (Aninoasa)
Mențiuni: – Gheorghe Bâlici (Chișinău) și Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea)
Premiul special „Titi Gheorghiu” – Ion Diviza (Chișinău)
Premiul special „Georgică Alexandrache” – Vasile Larco (Iași)

Când producătorii de pâine se-ntrec pe ei înșiși...
Scot o pâine-așa gustoasă,
Zici că este coaptă-n casă!
Nu cred c-ar ieși mai fină,
Nici de-ar face-o din... făină!

Una caldă, alta rece...
Azi, pâinea noastră cea pufoasă – 
Franzele lungi, batoane, turte –
Ne face masa sățioasă
Și viețile, ceva mai scurte!

Ruga sărmanilor
Ne rugăm azi, Doamne, Ție, 
Pentru pâine, într-un glas:
Zilnic, dă-ne,-n parohie, 
Cel puțin un... parastas!
(Liviu Gogu)

Bătrânul părăsit
Cam neglijat de-ai săi copii,
Primeşte omul câte-un ţoi
Şi-o pâine-n fiecare zi
(În fiecare zi de joi)

La Costești
De azi, la mine în comună,
Pe seceta ce va să frigă,
Cu gându’ la o pâine bună...
O punem iar de mămăligă.

Un om necăjit
Să trăiesc de azi pe mâine,
Robotesc, o trag din greu
Şi mă zbat să iau o pâine...
Vai de cozonacu’ meu!
(Nicolae Bunduri)

Panem et circenses!
Pe vremuri, totuși, ne distram,
Deși trăiam de azi pe mâine,
Că pâine,-i drept, cam greu găseam,
Dar circ aveam la rând la pâine.

De la vis la realitate
Lipsiți, adeseori, de bucurii,
Visează pâine caldă mulți copii,
Dar, când li-i foame, de pe masă trece,
Ca pâinea caldă... mămăliga rece.

Țăranul și glasul pâinii
Spre asfințit, c-un spic de grâu în mâini,
Țăranul, lângă lan, se odihnește
Și-aude glasul viitoarei pâini...
Păcat că nu vorbește românește!
(Vali Slavu)

Realitate
Din curte până-n largul zării,
La munci țăranul e întâiul
Și cum mai e și talpa țării,
Din pâine i-am lăsat călcâiul!...

Bilanț
În țara poftelor hapsâne,
Cu legea care e beteagă,
Muncești din greu s-aduni de-o pâine
Și încă nu o ai întreagă!...

Rugă
Dă, Doamne, la bogați măcar o zi
Doar pâine, ca să-nvețe a trăi, 
Dar fă, cu mila-Ți mare pentru toate,
Să o avem și noi pe săturate!...
(Gheorghe Bâlici)

Familistul
Și-atunci când sunt lipsuri ce-apasă
Iar criza-i deja alarmantă,
El duce o pâine acasă
Și doi cozonaci… la amantă!

Bătrânii satului
O viață au tras ca la jug,
Dar soarta-i de-a dreptul năroadă,
Că pâine au azi din belșug,
Dar nu mai au dinți să o roadă…

Țăranul și demnitarul
Sunt harnici și, iată, că mâine
Răsplata va fi exemplară:
Țăranul ia colțul de pâine,
Iar „bossul” ia… colțul de țară!
(Nichi Ursei)

Jalea țăranilor
S-o scoatem la hat nu e modru,
Ne macină cruntul blestem, 
Căci, iată, se fură ca-n codru,
Și-un codru de pâine n-avem!

În secolul fast-food-ului
Îi spune un brutar cărunt
Țăranului din talpă-lată: 
Eu dintr-un singur bob mărunt
Îți coc, de vrei, o pâine-umflată!...

Țăranii sunt pasivi la demonstrații
Când noi ne cerem pâinea-n piață,
Țăranul nostru nu prea strigă.
Nici el nu-i mulțumit de viață,
Dar are-n gură mămăligă!
(Ion Diviza)

Din tainele existenței noastre
La fel ca-n vremea lui Neculce,
O vorbă-i fără de hotare:
Că pâinea e cu mult mai dulce
De-i câștigată cu sudoare.

Starea țăranului
Cum e azi va fi și mâine,
Sunt prea mulți cu ochii rouă;
Căci câștigul e de-o pâine,
Cheltuielile-s de… două.

Avansare și existențială
Concluzia de peste veac
Surprinde comportarea „justă”:
Acel ce dă de cozonac,
Din pâine neagră nu mai gustă.
(Vasile Larco)


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter