Principii corecte…
Preşedintele democrat-liberalilor hunedoreni a declarat că aceste investiţii demonstrează interesul Guvernului României pentru o dezvoltare serioasă şi pe termen lung. „Este cea mai mare şi mai importantă investiţie făcută după anii ’90 pentru judeţul nostru. Vizita de astăzi este o confirmare a faptului că suntem în grafic. Nu povestim despre realizarea infrastructurii. Realizăm infrastructura după principii, spun eu, de data aceasta corecte, economice, de prioritizare a lor şi de respectare a obligaţiilor contractuale în care drepturile revin doar după ce ţi-ai îndeplinit obligaţiile”, a declarat Dorin Gligor.
Unde dai, şi unde crapă
Arheologii, dincolo de toate comentariile, descoperă că această investiţie este şi o şansă culturală. „A fost o şansă extraordinară, ca de fapt întreg acest program de infrastructură. De foarte puţine ori în viaţă arheologul are norocul şi oportunitatea de a pune virgulă în istorie. Toate cercetările de aici au venit cu noutăţi despre civilizaţia daco-getică, despre istoria şi civilizaţiile neolitice din România”, a declarat dr. Mihaela Simion, arheolog din partea CNADR.
Majoritatea specialiştilor consideră că există raţiuni suficiente pentru a valorifica cultural o astfel de investiţie.
„Situl de la Şoimuş este poate unul dintre cele mai importante cercetate pe autostradă. Avem vestigii din cele mai vechi timpuri, din perioada neolitică, de acum 6-7.000 de ani şi până în perioada medievală. Avem peste o mie de complexe arheologice cercetate pe un kilometru. Dacă nu se făcea această lucrare pe autostradă nu se putea cerceta din punct de vedere arheologic o aşa suprafaţă imensă”, a declarat prof. dr. Cristian Şuster, de la Institutul de Tracologie.
O investiţie tehnică serioasă
Specialiştii consideră că este vorba de o investiţie care implică un efort general deosebit. Astfel, unul din specialiştii implicaţi în proiect spune: „în momentul de faţă, ca şi cantităţi realizate, avem beton turnat undeva la 6 metri cubi, care reprezintă 16,5 la sută, ca şi armătură, oţel beton, 650 de tone, tablier metalic aprovizionat, 2000 de tone, adică aproape 50 la sută din total. Suntem în grafic”.
Ministrul este mulţumit
Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, consideră că este vorba de un efort exemplar. „Sunt mulţumită de ce am găsit pe toate tronsoanele vizitate astăzi. Ca să facem un bilanţ, putem spune că am putut să vedem care este stadiul pe 77 de kilometri de autostradă cuprinşi de cele două tronsoane Deva-Orăştie şi Orăştie-Sibiu. Ritmul este bun aici. E păcat că ani în şir nu s-a întâmplat ce trebuia să se întâmple, dar am convingerea că în viitor va fi finalizată lucrarea pentru că vorbim de o finanţare ISPA care vine din perioada de preaderare şi pentru care anul trecut, prin negociere, am obţinut prelungirea termenului de execuţie. Nu pot să spun că am avut o emoţie astăzi, după ceea cea am văzut pe ambele tronsoane, ci pot să spun că ambele vor fi finalizate la timp. Dacă firmele care lucrează vor să facă profit, şi noi, ca stat român, vrem să facem profit, care se materializează în execuţie în timp şi calitatea lucrărilor”, a declarat Anca Boagiu.
Tronsonul de autostradă Deva - Orăştie este o construcţie ca variantă de ocolire tip „Greenfield” în jurul celor două municipii. Autostrada va avea o lungime de 32,5 kilometri, cu două benzi pe fiecare sens, având profil transversal de patru benzi de circulaţie a câte 3,75 metri lăţime, două benzi de staţionare de urgenţă de 2,5 metri şi o zonă mediană de trei metri lăţime.
Vor fi construite 21 de poduri pe sau peste autostradă, cu o deschidere de 24 metri, exceptând podul peste râul Mureş care are lungimea de 720 de metri. Vor fi două noduri rutiere provizorii în cele două capete ale autostrăzii şi un nod rutier la est de Simeria, care vor asigura legătura cu reţeaua existentă de drumuri.
Varianta ocolitoare cu regim de autostradă Deva - Orăştie e construită de firmele Strabag şi Straco. Valoarea contractului este de aproape 178 de milioane de euro, din care contribuţia Guvernului României este de 69 de milioane de euro, restul fiind contribuţie a comunităţii europene.
Proiectul este împărţit pe două secţiuni, Simeria - Orăştie (cu termen de finalizare în luna august anul viitor) şi Deva - Simeria (tronson de drum programat a fi pus în circulaţie în februarie 2013).
