04.10.2017,  19:02:02 | 0 comentarii | 198 vizualizari
De Ziua Educatorului / tu fată blondă tu femeie de cerneală
de Marian BOBOC

Motto:
ne murdăream pe fețe cu cărbune
apoi scriam că fetele sunt bune…

îmi amintesc de zilele de școală
cu dragoste și teamă desigur
de fetele care-mi călătoreau în poală
făcând excursii tur-retur

atuncea literele erau chiar fluturi
iar cifrele albine-otrăvitoare
(acum evoc și primele săruturi
din clasa zero cea pregătitoare)

fete cu părul prins sub cordeluță
băieții tunși și pătimași
doar sânii îi vedeam ca în Vlahuță
bieți visători voiam să facem câțiva pași

și să cunoaștem astfel geografia
să ne urcăm târâș-grăpiș pe ele
până acolo unde biologia
te aruncă hăăăt în depărtate stele 

îmi amintesc tovarășa frumoasă
ce m-a-nvățat să număr sinucigași cocori 
pe cerul desenat de ea în clasă
cum am făcut atâtea și-atâtea vânători

îmi amintesc și de extemporale
de adunări și declinări și conjugări
de perchiziții corporale
după păduchi pureci țigări

țin minte bine lupta cu păduchii
cum mirosea în clasă a petrol
când pe batistă eram controlat la unghii
iar asistenta îmi palpa pierdută bustul gol

și cum să uit colega cea de cretă
cu ochi albaștri blondă tocilară
ce m-a adus în camera secretă
și s-a topit apoi în călimară

de atuncea scriu cuvinte de iubire
și încerc ca să o scot din călimară
să o păstrez mereu în amintire
o fată blondă o femeie de cerneală 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter