31.10.2017,  19:05:02 | 0 comentarii | 1762 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Cu Emil Părău (cel mai important investitor din turismul Văii Jiului): „Din acest sezon în Straja nu se va mai schia doar pe o pârtie de schi, pe două, pe trei, ci se va schia pe un munte întreg”
de Corneliu BRAN

• „Straja” – „Raiul schiorilor”. În pregătire – „Raiul bicicliştilor”

Fiindcă mai e doar o lună până în decembrie, lună în care se va deschide şi noul sezon de schi în staţiunile noastre, iar pe creste iarna parcă s-a grăbit şi avem deja zăpadă şi de o jumătate de metru, ne-am gândit că o discuţie despre staţiunea Straja, „locomotiva” turismului de iarnă din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara, ar fi binevenită. Cel mai bun interlocutor în acest sens este cel mai vechi şi mai potent investitor din staţiune, omul care, zic lupenenii, pe bună dreptate, „i-a tras pe toţi ceilalţi după el şi a adus staţiunea la un nivel destul de ridicat în momentul de faţă”. 

Noutăţile staţiunii Straja în sezonul turistic 2017-2018. Raiul schiorilor
Prima întrebare a fost legată de noutăţile staţiunii Straja pentru sezonul de iarnă ce dă să înceapă.
„Începând din sezonul rece 2017-2018 în Straja vor fi câteva noi surprize plăcute pentru cei care urcă să-şi petreacă timpul liber sau de sărbători şi weekend-uri. În primul rând, aş vrea să încep cu înlocuirea teleschiului nr. 2, care a fost instalat demult de către Mina Lupeni şi căruia i se spunea telemin şi care a fost modificat de către noi acum mai multă vreme. Acest teleschi funcţiona pe o pantă foarte abruptă, şi ca atare am reuşit să punem în locul lui un telescaun care va deservi pârtia Canal şi pârtia Mutu. Totodată, acest telescaun face legătura şi între celelalte telescaune existente, mai exact între telescaunul montat anul trecut pe pârtia Constantinescu, cea care însoţea teleschiul nr. 3 şi investiţia Primăriei Lupeni, acel telescaun care duce turistul până la 1.868 metri altitudine. În acest fel, începând din acest sezon în Straja se va putea circula – în mod firesc toţi cei care doresc, dar mai ales cei cu plăcile – numai pe telegondolă şi telescaune (trei), plus pe cele şapte teleschiuri care sunt mai demult instalate în staţiune şi care funcţionează iarnă de iarnă de mai multă vreme. Un fapt remarcabil după părerea mea, dar mai ales după părerea celor care cunosc acest fenomen, este faptul că lungimea totală a pârtiilor este acum de 25 de kilometri, iar ceea ce este de subliniat şi mai mult este faptul că pe toate aceste pârtii putem să facem şi zăpadă artificială, lucru de neimaginat de mulţi acum cinci-şase ani. E adevărat, această zăpadă artificială se face cu nişte costuri foarte mari, dar noi sperăm că măcar în acest an, după cum se anunţă prognozele specialiştilor şi după cum vedem că se răceşte vremea, vom avea parte de la Dumnezeu de zăpadă, astfel încât să folosim cât mai puţin aceste maşinării de făcut zăpada. E suficient ca Domnul să ne dea şi un pic de zăpadă şi cu mult frig, cum se anunţă, şi atunci vom reuşi să facem zăpadă suficientă pe toate pârtiile, în aşa fel încât Straja să devină Raiul schiorilor. Din punctul nostru de vedere, la ora actuală, avem cele mai multe pârtii de schi, aranjate şi amenajate în aşa fel încât să fie pe gustul tuturor schiorilor. Aveam o singură problemă în această zonă unde am amplasat acest nou telescaun întrucât, cu toate că era un loc deosebit, nu putea fi folosit, exploatat la maxim, deoarece urcarea cu teleschiul pe o pantă foarte abruptă era dificilă şi putea fi făcută numai de cei care stăpâneau bine arta schiatului. În momentul de faţă, am depăşit problema şi oricine poate urca pe acea pârtie cu telescaunul respectiv, putând să ajungă în Vârful Mutu, o zonă deosebită de unde se poate vedea şi partea Gorjului cu frumuseţile sale, precum şi minunăţiile din partea noastră de munte. Îmbinând panorama deosebită cu schiatul, putem spune că acest telescaun este binevenit pentru oricine urcă în Straja în acest sezon de iarnă”.

Unic în țară
„În al doilea rând, aş vrea să subliniez faptul că din acest sezon în Straja nu se va mai schia doar pe o pârtie de schi, pe două, pe trei, ci se va schia pe un munte întreg! Asta e marea noutate, zic eu! Unde în ţară mai există aşa ceva? Este, după părerea mea, ceva unic, şi pot să vă spun că în aşa fel am gândit lucrurile şi amplasarea telescaunului cel nou încât să se poată face tot muntele pe cablu şi vara!”, spune Emil Părău.

Straja poate să devină şi Raiul bicicliştilor
„Este foarte important că şi vara vom avea acoperit în Straja un segment turistic important: sportul pe bicicletă. Nici nu vă gândiţi câţi împătimiţi ai acestui frumos sport, mountain bike, există! Chiar şi în ţară dar, mai ales, în străinătate. Legat de asta, după cum se ştie, noi, din vara acestui an, am demarat două trasee de bicicletă, se urcă cu telegondola şi se coboară cu bicicleta pe traseul Pârtia Lupului şi traseul Baloo. Acum, cu acest telescaun, traseul va fi prelungit până în Vârful Mutu, în acest fel - după vreo câteva luni de muncă şi la acest traseu de coborâre - va fi probabil, fără să fiu modest că asta-i realitatea, cel mai lung din Europa! Când spun cel mai lung aceasta înseamnă circa 14-15 km de coborâre pe serpentine cu bicicleta. Ceea ce pentru un biker montan înseamnă că după câteva ture din astea şi-a împlinit visul: acela de a obosi şi a se simţi totodată fericit în mijlocul munţilor! Începând din acest an, prin această facilitate pusă la dispoziţia iubitorilor de drumeţii pe bicicletă, am atras şi asociaţii sau organizaţii de profil. Odată cu sfârşitul lunii august, când am terminat aceste două trasee de care v-am spus, sute de biciclişti din toată ţara au venit pentru a le testa, fiind în marea lor majoritate foarte încântaţi de ce au găsit aici! Totodată, avem în plan, împreună cu Asociaţia Noi Orizonturi şi cu Clubul Rotary din Valea Jiului, un proiect la care participă şi consiliul judeţean şi toate primăriile din Valea Jiului, prin care ne dorim să facem în zona noastră şi un Rai al bicicliştilor. Dacă am reuşit să facem, metaforic, un Rai al schiorilor, nu văd de ce n-am putea face unul identic şi pentru bicicliştii montani! Am avut, de asemenea, norocul ca, câteva luni, să stea aici nişte elveţieni şi un austriac pentru a depista nişte trasee de bicicletă pe teren montan, ei stabilind că în Valea Jiului se pot face aproape 600 de kilometri de trasee pentru mountain bike! Vă daţi seama? Acest lucru se poate face ca un proiect integrat de turism montan, nu izolat, pe Straja, sau pe Parâng sau Pasul Vâlcan ori Câmpu lui Neag, ci pe ansamblu, toate localităţile Văii Jiului intrând în această gândire unitară. Uniţi cu toţii şi făcând nişte proiecte mari vom putea să atragem aici mii şi zeci de mii de turişti, atât iarna, cât şi vara şi, de ce nu, pe viitor şi toamna sau primăvara. De-acum, avem aceste pârtii de mountain bike identificate, va fi o muncă asiduă de circa 2-3 ani de zile, vom căuta mulţi sponsori şi mai ales mulţi voluntari care să ne ajute şi să participe la această acţiune. Visez, de ce nu, ca peste cinci ani de zile în Valea Jiului în timpul verii, în lunile iunie-iulie-august să fie zilnic circa 5.000 de turişti care să vină pe aceste trasee şi să vadă frumuseţile zonei noastre”. 

Sprijin mai mare de la guvernanţi pentru accesarea de fonduri europene pentru investiţii în turismul din Valea Jiului!
L-am întrebat pe Milu Părău dacă crede că turismul poate fi o alternativă la închiderea mineritului şi dacă crede că Valea Jiului a fost suficient de sprijinită de guvernanţi în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura turistică sau în proiecte integrate ce pot schimba cu 180 de grade faţa turismului local şi zonal.
„Noi care stăm aici, din păcate, nu ne dăm seama în ce loc minunat trăim. Este un loc minunat pe care alţii l-au considerat impresionant încă de acum peste 150-200 de ani. Da, prin 1920-1930 se făcea turism în Vale, şi în Parâng şi în Straja – din 1934. Cei care veneau din alte părţi, chiar şi străini, ziceau că e superb aici. Am intrat după aceea într-un con de umbră cu turismul, când toată lumea s-a axat numai şi numai pe minerit, care, pe bună dreptate, a fost locomotiva vie a Văii Jiului până în anii 2000. Acum, când mineritul e spre sfârşit, vrem, nu vrem, trebuie să acceptăm, trebuie din nou să ne îndreptăm privirile în jurul nostru şi să ne adaptăm la ceea ce avem. Una dintre alternative în Valea Jiului e, fără discuţie, turismul. Care, din păcate, se face în prezent nu la standardul la care ar trebui. Aici suntem vinovaţi şi noi, cei care am investit în turism, dar foarte vinovate sunt şi guvernele care au fost de-a lungul timpului, pentru că nu au sprijinit suficient dezvoltarea acestei ramuri economice, chiar dacă au afirmat politicienii, încă din 1997, de la prima disponibilizare, că una din alternativele la minerit poate fi turismul. Din păcate, nu s-a făcut aproape nimic în acest sens. Nu este admisibil să spui că una dintre alternative e turismul în Valea Jiului şi tu, investitor local, să nu poţi să accesezi fonduri pentru proiecte din turism! Vedeţi dumneavoastră, poţi să numeri pe degetele de la o singură mână pe cei din Vale care au reuşit să acceseze fonduri de turism pentru o anumită investiţie. N-ai cum, nu poţi să accesezi! Este greu să ne comparăm noi, cei din Vale, la construcţii ridicate în turism, vorbesc de cei din Parâng, Straja sau Pasul Vâlcan, cu cei din Rânca, vecinii noştri de peste munte, unde, datorită faptului că localitatea e administrată de două oraşe, Novaci şi Baia de Fier, localităţi care pot accesa fonduri europene, de la 10% la 50% din investiţie! La noi nu se poate şi acum ne mirăm că nu avem condiţii de cazare şi masă de patru-cinci stele! Eu când am făcut prima investiţie în Straja, în 1996, acea cabană cu câte o baie la trei patru camere, era pe-atunci ceva deosebit. Acum chiar dacă ai în fiecare cameră baie, trebuie şi alt confort! Dar dacă nu se pot accesa fonduri europene e foarte greu pentru un investitor. Este o problemă pe care cred că parlamentarii noştri, inclusiv cei din Parlamentul European, o pot rezolva”. 

Instalaţiile pe cablu: o necesitate
Concluzia discuţiei a fost trasă tot de acelaşi interlocutor: „Închei prin a spune o concluzie legată de noul telescaun şi de necesitatea acestor instalaţii pe cablu: iată ce înseamnă doar un simplu telescaun în munte! Să nu mai zic de mai multe astfel de instalaţii pe cablu. Este extraordinar câte schimbări pot ele aduce şi ce consistenţă pot da turismului local în prezent, şi mai ales pe viitor!”.



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 8 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter