01.11.2017,  19:07:54 | 0 comentarii | 564 vizualizari
Omul de afaceri lupenean Emil Părău: „Pasul Vâlcan şi drumul Merişor-Schela nu sunt doar simple puncte turistice sau însemne de pe hartă, ci sunt adevărate mărturii ale trecutului zonei Văii Jiului pe care toată lumea trebuie să le cunoască!”
de Corneliu BRAN

În a doua zi a acestei săptămâni, omul de afaceri 
lupenean Emil Părău ne-a vorbit cu foarte multă căldură de drumul Merişor-Schela, modernizat anul acesta pe sectorul hunedorean. Din punctul unui om cu simţ în afacerile de turism în primul rând, ne-a spus că acest drum este „deosebit de important pentru Valea Jiului şi pentru turismul local şi judeţean şi veţi vedea acest lucru în următorii ani, cu condiţia să fie finalizate lucrările”. Dar să vedem mai jos, împreună, ce a susţinut Emil Părău în legătură cu acest drum judeţean, cu specificaţia că subtitlurile ne aparţin. Am făcut asta tocmai pentru a scoate în evidenţă ideile afaceristului şi filantropului lupenean.

Drumul judeţean Merişor-Schela via Pasul Vâlcan trebuie finalizat neapărat în 2018
„Acel drum modernizat ce s-a făcut anul acesta la Pasul Vâlcan cu ajutorul Consiliului Judeţean Hunedoara va fi o mină de aur pentru Vulcan şi, de ce nu, pentru toată Valea Jiului! Dacă cei de la Consiliul Judeţean Gorj se ţin de promisiune să termine şi ei la anul cu asfaltarea pe segmentul de pe acest drum ce le aparţine (e adevărat că dumnealor au mai mult asfalt de turnat decât hunedorenii), şi dacă şi cei de la consiliul judeţean din judeţul nostru vor termina ce mai au de lucru - nu foarte mult, dar mai este ceva, şi mă refer aici la amenajarea şanţurilor şi la lărgirea drumului cu circa 1 metru -, atunci va fi extraordinar. Din discuţiile purtate, din primăvară se va face şi această lărgire a drumului şi se va finaliza ce mai este de făcut la canalele de scurgere a apei de pe lateralele şoselei”.

Cel mai vechi drum din România, pus în valoare
„Când acest drum va fi gata vom trăi un eveniment istoric. Nu sunt vorbe mari, şi să nu credeţi că vorbesc doar ca să mă aflu în treabă folosind cuvinte mari. Dar când spun „eveniment istoric”, mă gândesc la propriu că va fi primul drum istoric din judeţ pus cu adevărat în valoare! Va fi cel mai vechi drum din România pus în valoare şi mă bazez pe acest lucru din datele clare istorice, demonstrate de oameni de specialitate, istorici şi arheologi, care au cercetat toate acestea şi care studiază de foarte mulţi ani siturile şi urmele lăsate de dacii noştri, care au avut judeţul Hunedoara ca şi o temelie a regatului lor”. 

„Drumul Dacilor” - „Drumul Romanilor”...
„Acest drum a fost numit Drumul Dacilor, apoi a fost numit Drumul Romanilor, când s-a trecut pe el de către armata romană, prin anii 101-102, existând mărturii clare istorice la ceea ce vă spun, iar cine nu crede poate cerceta, desi­gur. E clar cine a trecut pe acest drum acum aproape 2.000 de ani, iar noi trebuie să speculăm toate acestea pentru atragerea de turişti pe acest drum. Aşa cum grecii, italienii, spaniolii, francezii şi alte state care au un turism istoric creat pe tot felul de mărturii şi legende – multe reale alte mai puţin dar care conving oamenii să viziteze, aşa trebuie să ne învăţăm să facem şi noi, iar primul lucru este să spunem ce ştim, să arătăm mărturiile istorice şi să le facem tot mai cunoscute şi să fim mândri că noi, hunedorenii, am avut leagănul dacilor în acest judeţ minunat, plin de frumuseţi ale naturii, dar, mai ales, de vestigii istorice unice în Europa şi în lume. Şi, fireşte, să exploatăm acest lucru din punct de vedere istoric, cultural şi turistic. N-avem voie să facem altceva ori să stăm pasivi, că şi aşa s-a stat prea mult după părerea mea, dar timpul poate fi recuperat. Iar acest drum de care vorbim acum este una din chestiunile ce trebuie scoase la suprafaţă spre aducerea la lumina viitorilor turişti, dar şi ale generaţiilor care vin care trebuie să-şi cunoască în primul rând originile şi istoria!”. 

Bustul de bronz găsit în Pasul Vâlcan e tocmai din vremea lui Alexandru Macedon
„Înainte de anii 101 şi 102 era noastră au apărut în ultimii ani mărturii istorice că acum 2300 de ani prin Pasul Vâlcan ar fi trecut comercianţi macedoneni, din Grecia de azi, unii făcând supoziţii că ar putea fi vorba chiar şi de celebrul Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare! Se ştie că Alexandru Macedon şi armata macedoneană au făcut câteva incursiuni la nord de Dunăre, pe ţărmul getic, asta ne spune Ariahus în mod clar în cronicile sale, dar nu se ştie dacă ei au trecut şi mult mai la nord de câmpiile pline cu grâne din Câmpia Română, pe care macedonenii le-au distrus în acele raiduri ca să-i înfometeze pe geţii de lângă Dunăre ce se apărau timid, fiind destul de slab organizaţi la acea vreme. Esenţial este că în Pasul Vâlcan a fost descoperit un bust de bronz care înfăţişează un luptător cu coif şi scut. Aici există unele contraziceri, unii istorici şi specialişti în cercetarea istorică susţin că acest bust l-ar reprezenta pe Zeul Războiului din mitologia greacă, alţii sunt de părere că e reprezentat chiar Alexandru Macedon. Bine, asta nu dovedeşte cu nimic că Alexandru Macedon ar fi trecut pe-aici, dar dovedeşte foarte clar ţinând cont de vechimea bustului de bronz descoperit că acum 2300 de ani în Pasul Vâlcan şi în Valea Jiului existau comunităţi mici de oameni şi treceri ale macedonenilor-greci pe-aici, în scop comercial dar, se pare, şi în căutare de aur. Încă de pe atunci s-a auzit de faptul că această zonă dacică e plină de aur, exploatat cu sârg şi îndesat de daci, aş zice până la perfecţiune pentru acele vremuri. Uitaţi-vă la acele superbe brăţări dacice şi la alte asemenea bijuterii descoperite, adevărate comori naţionale care atestă şi ele, ca şi alte mărturii legate de construcţii şi cetăţi, că judeţul Hunedoara e într-un fel sau altul leagănul dacilor, strămoşii noştri”.

Litovoi, Kendeffy, Neagoe Basarab, Vlad Ţepeş (Dracula) şi peştera sa...
„Continuând cu drumul, cronicile vechi şi mărturiile istorice ne spun că voievodatul lui Litovoi avea singura legătură cu aceste ţinuturi prin acest drum, foarte important pentru comerţ sau creşterea animalelor în acele vremuri. Mai târziu de Litovoi, într-un document emis de Matei Corvin în 1462 aflăm că nobilul din zona Haţegului, Nicolae Kendeffy, moare în lupta cu turcii în Alpibus Vulcan din Pasul Vâlcan, deci tot în zona acestui drum. Venind în continuare înspre zilele noastre, nu putem uita de mărturiile care atestă trecerea pe acest drum a lui Neagoe Basarab, şi apoi a lui Vlad Ţepeş, Dracula cum apare în cronicile vechi. Există şi o legendă istorică foarte frumoasă cu Dracula, venită din negurile vremii, care ne spune că Dracula când ar fi venit în Pasul Vâlcan, ajuns undeva pe Valea Baleii, care izvorăşte chiar de la Pasul Vâlcan, a intrat într-o peşteră, azi acea peşteră numindu-se Peştera lui Dracula. Acolo în peşteră putem vedea o formă de relief ce seamănă izbitor de mult cu o mână împietrită, şi avem această legendă minunată care, după părerea mea, trebuie valorificată şi ea din punct de vedere turistic”.

Marele Mihai Viteazul şi împăratul Iosif al II-lea au trecut pe acest drum şi au legendele lor legate de asta!
„Continuând, există mărturii istorice, care încă sunt cercetate până la a se da verdictul final, că undeva pe la sfârşitul anului 1600 pe acest drum de la Pasul Vâlcan ar fi trecut Mihai Viteazul, în drumul său spre Praga, în încercarea de a-i cere ajutor împăratului habsburgic Rudolf II. 
Apoi, pe acest drum în anul 1773 a fost prezent, aflat în pelerinaj prin Valea Jiului, împăratul Iosif al II-lea, care a domnit între anii 1765-1790, născut în Casa de Habsburg-Lothringen. El a fost trei zile în această zonă a noastră, existând un document semnat de el prin care se specifică clar acest fapt – pe atunci se făceau „rapoarte”, conducătorii de ţară scriind zilnic ce au făcut, pe unde au umblat dacă a fost cazul - aş glumi desigur, nu ca acum, când multe acţiuni sunt denumite „secrete”. Iosif al II-lea ne spune exact cum a fost în această vizită pe la noi şi aşa mai departe... Explică că a găsit un pichet de 8 grăniceri în Pasul Vâlcan, sus pe locul actualei Cabane Pasul Vâlcan şi cum aceştia i s-au plâns că sunt atacaţi des de haiducul Şoldea din Lupeni. Totodată, există o legendă legată de locul La Trântitură, tot din această zonă a noastră, unde se zice că Iosif a ajuns însoţit de alaiul său, mai exact lângă graniţă. Aici l-a întâlnit pe un cioban aflat cu oile la păscut, un cioban vânjos, înalt cam la 1,90 metri, de prin părţile Petrilei de azi de loc - parcă Moşic îl chema, dar nu sunt sigur. Cum şi Iosif al II-lea era un om foarte puternic şi mare, se zice că i-ar fi cerut ciobanului să facă o trântă cu el, să vadă care dintre ei e mai puternic. Ciobanul a acceptat, dar înainte de luptă aghiotantul lui Iosif al II-lea s-a dus la cioban şi i-a zis cu voce înceată să se prefacă că se luptă şi să nu cumva să-l doboare sau să-l rănească că e de jale. Ciobanul se zice că i-a zis: „Păi dacă e luptă dreaptă, păi atunci e dreaptă...”. Luptându-se apoi, Iosif al II-lea l-a strâns puternic pe cioban la început, ciobanul având o strategie, dorind practic să vadă ce putere are cel din faţa sa, după care, printr-o manevră scurtă, prinzându-l pe Iosif al II-lea şi trântindu-l în scurtă vreme la pământ! Se zice că imediat au sărit oamenii  încercând să-l pedepsească pe ciobanul nostru. Moment în care Iosif al II-lea s-a ridicat şi le-a spus să-l lase în pace că în sfârşit am întâlnit un om puternic şi se vede că ei sunt urmaşii dacilor, că aşa de puternici ca omul ăsta trebuie să fi fost dacii şi de asta au fost un popor aşa de puternic. Apoi, se mai spune că pentru acest fapt ciobanul a primit şi o pungă de galbeni, împăratul continuându-şi apoi pelerinajul prin zonă”.

Soldaţii din Primul Război Mondial, eroismul şi eroii, Crucea închinată lor...
„Vedeţi, puse cap la cap mărturiile istorice, cu legendele şi tradiţiile populare, dacă vom putea să le punem în valoare, sunt convins că vom avea foarte mulţi turişti, care vor avea ce vedea şi afla venind pe meleagurile noastre. Nu trebuie să omit în povestea mea unul dintre cele mai importante evenimente, legătura dintre Primul Război Mondial şi Pasul Vâlcan, dacă tot vorbim de acest drum Merişor. În memoria soldaţilor ce au trecut pe-aici, a luptelor purtate de ei şi a celor care au căzut pe câmpurile de luptă am reuşit să punem în Pasul Vâlcan acea Cruce, precum şi să amplasăm busturile Regelui Ferdinand I, generalului Culcer, colonelului Cocorescu, locotenentului Gheorghe Tătărescu” . 

Adevăruri care trebuie spuse răspicat despre Coloana Infinită ca să afle toată lumea!
„Despre Coloana Infinită şi Atelierele Centrale Petroşani vreau să spun câteva lucruri importante, care, după părerea mea, trebuie aflate de toată lumea. Denumirea originală dată de marele geniu Constantin Brâncuşi Coloanei Infinite este de Coloana recunoştinţei fără sfârşit. Ea a fost turnată la Atelierele Centrale Petroşani. Iar aici trebuie spus adevărul: acela că doar schiţa a fost a lui Constantin Brâncuşi şi doar o bucată de lemn sculptată de el ca şi model, sculptorul de geniu plecând apoi la Paris. Cei care au gândit cum vine opera lucrată şi înălţată la 29,35 metri şi cum vor fi executate şi apoi montate modulele au aparţinut acelor ingineri deosebiţi care lucrau atunci la Petroşani, coordonaţi de marele inginer Gorjan, inclusiv toată manopera lucrării fiind plătită de Atelierele Centrale Petroşani, peste 2 milioane de lei. Lucruri care se ştiu dar se spun timid azi. Consider că trebuie spuse aceste lucruri tot mai des, să se ştie clar aportul celor din Petroşani la crearea acestei impresionante opere universale. În acest scop, în această lună vom avea două zile dedicate lui Brâncuşi şi o întâlnire la Petroşani în Sala de Marmură şi cu o parte din inginerii care au lucrat atunci, sau cu reprezentanţi ai familiilor lor, acţiune frumoasă şi importantă pentru istoria şi cultura Văii Jiului de care se ocupă domnul Ovidiu Rizopol sub egida Clubului Rotary”.

Drumul Mătăsii a avut o legătură şi cu drumul din Pasul Vâlcan? 
„Revenind încă o dată la acest drum Merişor-Schela, de aproximativ 38 de km, ceea ce este mai important este faptul că noi nu mai întâlnim în România un drum judeţean din perioada dacilor şi romanilor, ba chiar intrând în profunzime un drum ce exista cu 400-500 de ani înainte de Hristos, aşa cum am explicat prin exemplul cu macedonenii şi cu statuia de bronz găsită. Există date care se leagă şi care ne spun că acest drum făcea parte din acel important drum al antichităţii despre care azi se vorbeşte: Drumul Mătăsii. Care pleca din China şi traversa Orientul înspre Europa de azi. Pe ce ne bazăm? Pe descoperirile care au fost făcute! În Peştera Bolii din Petroşani, aflată la destul de mică distanţă de acest drum de care tot vorbim, au fost descoperite de nişte geologi prin săpături, în anul 1868, când se lucra la calea ferată Simeria-Petroşani, un tezaur de-al lui Alexandru Macedon din secolul IV înainte de Hristos! Bani care se foloseau, conform cercetătorilor şi arheologilor, în secolul IV î.Hr.! Cum putea fi acolo un astfel de tezaur? Mulţi asociază că este foarte clară prin această descoperire asocierea drumului de la Merişor cu Drumul Mătăsii folosit de comercianţi. Se ştie foarte clar că în această peşteră se adăposteau comercianţii, înnoptau şi aşa mai departe, peştera fiind un adăpost pentru aceştia şi la câţiva kilometri de Merişor. În apropiere - mult mai târziu istoric şi de aşa-zisul Drum al Poştalioanelor în Merişor lângă Biserică, de o parte şi de alta a drumului se văd azi nişte ziduri de un metru şi ceva înălţime, unde pe timpuri apuse, acum peste 1.000 de ani - exista un han, locul unde se odihneau şi se schimbau caii. Avem practic în Vale istorie cât cuprinde şi ăsta e un alt subiect care se poate mult şi bine dezvolta!
Iată câte lucruri putem vorbi de acest drum, care în aparenţă n-ar spune nimic dar care are atâtea de zis pentru publicul larg, pentru noi, toţi din Valea Jiului şi, mai cu seamă, pentru turişti. Haideţi să le facem publice, să strângem în continuare dovezi care să ateste toate acestea şi multe altele, astfel încât pe viitor să ne cunoaştem cu exactitate istoriile locului şi să le putem, de ce nu, valorifica din punct de vedere turistic, istoric şi cultural”.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter