05.12.2017,  20:55:00 | 0 comentarii | 283 vizualizari
Încă o amintire importantă pentru Petroșani recuperată de „ZVJ” / Sfântul Nicolae în 1918
de Marian BOBOC

I. Paltin este pseudonimul cu care Ioan Duma semnează uneori la ziarele timpului. Preot ortodox, protopop al Văii Jiului, dar și un condei ascuțit, de polemist redutabil, o veritabilă conștiință a timpului său, Ioan Duma și-a câștigat respectul contemporanilor săi, dar și locul în galeria românilor adevărați ai Văii Jiului. În 1922, I. Paltin (adică Ioan Duma) rememorează istoricul zilei de Sfântul Nicolae din 1918. Povestește care este atmosfera Petroșaniului în tulbureala acelor vremi, culminând cu „debarcarea” trupelor române în gara Petroșaniului, cu încartiruirea și agapa creștină cazonă-civilă de la restaurant. Acțiunea se petrece fix acum 99 de ani.
Documentul face parte dintr-o viitoare carte dedicată istoriei Petroșaniului, aflată în lucru. 

„Au trecut patru ani de când a intrat armata română în Petroşeni, pentru a nu-l mai părăsi în veci. Ce veche, cât de îndepărtată  pare ziua aceea! Cum s-au schimbat împrejurările şi oamenii! În vălmăşagul înviforatei vieţi de astăzi întâmplările de atunci vin cu cântec în surdină.
Şi ce vrajbă, ce adânci mânii înfundate clocoteau în sufletele noastre. Sfatul naţional român şi cel naţional maghiar (deşi îi plăcea să-şi spună: muncitoresc) erau la cuţite. Şedinţele comune erau zi de zi mai viforoase, până au ajuns la înşfăcarea de scaune. Plecarea la Bucureşti a dlui Dr. N. Olariu şi păr. Dr. R. Miocu a scos din răbdări pe visătorii republicei diamantului negru, în federaţie cu Ungaria. Răposatul Csiszer începuse să debiteze despre „armata de ţigani” a vechiului regat şi despre oligarhia valahă mai păcătoasă decât magnaţii unguri. Zilnic trebuiau intervenţii ale conducătorilor pentru a nu se aprinde prima scânteie, care ar fi înflăcărat toată Valea-Jiului, distrugând vieţi şi averi incalculabile.
De-odată s-a răspândit cuvântul de vrajă, vine armata română. Acum este în Simeria, a plecat spre Petroşeni, a trecut de Subcetate. O enervare greu stăpânită se simţea în tot oraşul. Telefoanele sbârnăiau, întrebările pripite se urmau din clipă în clipă. Intelectualii români se întruniseră în localul băncii Ardeleana, încă dela ora 2 după masă, repeţind imnul regal şi alte cântece patriotice, învăţate cam pe ascuns, cu cari trebuia să fie primită armata română. Amicul Nisi Socol, dirigintele corului, era şi el neliniştit cu toată proverbiala lui fire flegmatică.
Nu cunosc ceasuri mai încete ca cele din acea zi de sfânt Nicolae. Patru-cinci-şase. Au sosit la Pui, au trecut înainte – până la Băniţa. Aici ni s-au oprit ştirile. Aşteptam în cea mai vie nerăbdare. La un moment dat – după ora şapte – intră cineva şi strigă: Armata e în gară! Atunci ne-am repezit buluc, doamne şi domni, spre gară, unde am aflat pe comandantul Reg. 10 Vânători colonelul C. Oprescu şi ofiţerii lui în sala mică a restaurantului, împreună cu primarul de azi P. Iacob. Câteva cuvinte de bineventare, un Trăiască Regele! Şi apoi marşul, alături de trupă prin stradele Crişan, Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand până în Piaţa Unirii, unde s-a jucat hora în noroiu până la glesne. După încartiruirea şi cina trupei, masă mare la Bucureşti.
Neuitată masă, colonelul între preşedinţii celor două sfaturi, Zamora şi Sedlacec, având lângă ei pe d. V. Ianza şi păr. I. Duma, trebuia să simtă amicala bătaie pe umeri a foarte veselului tovarăş Spicska, secretarul personal al lui Sedlacec. Pe urmă cuvântări, asigurări de bun tratament, îmbrăţişări de fraternizare şi joc, ca la vremea aceea. Din toate ne-au rămas şi vor stărui în amintirea noastră ochii sfredelitori ai colonelului Oprescu, spiritul maiorului Vişănescu şi talentul poetic şi muzical al maiorului Popescu.
Neuitat Sfânt Nicolae, acela din 1918.
Şi azi? Fugiţi dela mine, gânduri întristătoare! Nu vreau să fac comparaţie între ritmul inimilor de acum patru ani şi libertatea lăbărţată a tuturor conştienţelor şi inconştienţelor cari se afişează obraznic, se lăfăiesc între noi.
Eu aud cântecul goarnei, eu prăznuiesc”.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Publicitate
Newsletter