05.03.2018,  19:36:06 | 0 comentarii | 323 vizualizari
1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (V)
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. La ceas jubiliar, „Ziarul Văii Jiului” vă propune câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului, căci poveste cărbunelui este și povestea Văii Jiului.
Povestea de mai jos este scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson şi adusă la zi de conductorul minier Arpad Schreiber, care o şi publică în serial în revista „Montanistică şi metalurgie”. Intertitlurile aparţin lui Marian Boboc, care a republicat-o în volumul II din „Valea Jiului  all-inclusive”. Vă invităm să vă aprindeți lampa… 
Lectură plăcută! (M. BOBOC)

Un strat de cărbuni de 2 m la Piscul din Aninoasa
De pildă, s-a întâmplat chiar ca fiscul statului maghiar să deschidă un zăcământ de cărbuni în grosime de doi metri în valea Aninoasei, la Piscul, cerând concesionarea acestuia. Organul autorităţii miniere a declarat că acest zăcământ nu e bun de exploatat, respingând cererea pentru concesionarea minei. Acest caz e o dovadă clară că trimisul autorităţii miniere ar fi vrut să-i concesioneze mina altuia.
Ca să nu se mai întâmple cazuri similare şi pentru ca posibilitatea concesionării să nu mai depindă de capriciile trimişilor autorităţii miniere, proprietarii-concesionari de pe atunci din Valea Jiului s-au adresat, printr-o petiţie, guvernului maghiar, cerându-i, după enumerarea plângerilor lor, ca acesta să decidă în ce împrejurări anume se poate efectua concesionarea, deoarece în Valea Jiului s-au deschis mai multe zăcăminte bune de exploatat.

Liber la exploatare doar în anumite condiţii
Ministerul de resort, înţelegând însemnătatea acestei petiţii, a decis că, concesionarea se poate efectua doar dacă terenul deschis conţine un strat de cărbune în grosime de 3 ţoluri. După apariţia acestei ordonanţe, concesionările au mai durat ani întregi, însă respectivele cereri se rezolvau prea încet. Perimetrele concesionate atunci, mai existau şi în 1926, purtând chiar denumirile de atunci.

La început, doar trei perechi de... şine
Deşi linia ferată fusese predată traficului încă din august 1870, lucrările pentru lărgirea gării din Petroşani au mai durat vreme îndelungată. Dealul care există şi astăzi, în 1926, şi care formează piaţa oraşului, ţinea până la locul unde se înalţă astăzi edificiul gării. Căratul pământului implica vreme mai lungă. La început au fost doar trei perechi de şine, odată cu lărgirea gării numărul acestora crescând.

Primele prăvălii. Prăvăliile lui Rucler şi a armeanului Massolagi
În anul 1869 împrejurimea străzii principale din Petroşani, coloniiile de sus şi de jos, erau acoperite de mesteceni şi alte tufişuri, cam aşa cum se vede şi astăzi, în 1926, pe dealurile Maleii şi Calvariei. Construcţia din ce în ce mai deasă a coloniile a dus la dispariţia, încetul cu încetul, a acestei vegetaţii.
Tot aşa era şi la Vulcan şi în Lupeni.
La Petroşani, în jurul pieţei de astăzi, s-au ridicat cele dintâi clădiri. Mai întâi, s-au construit câteva barăci mai mari, unde se vindeau alimente şi băuturi. Tot aici era ridicată casa de lemn a lui Ruder, în care se afla o prăvălie mai mare de făină. Tot pe pământul lui Ruder era clădită prăvălia armeanului Massolagi, de unde se putea cumpăra coloniale, manufactură şi haine. Deci, aceştia au fost primii comercianţi în Valea Jiului.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter