06.03.2018,  19:25:45 | 0 comentarii | 495 vizualizari
1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (VI)
de Ziarul Vaii Jiului

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. La ceas jubiliar, „Ziarul Văii Jiului” vă propune câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului, căci poveste cărbunelui este și povestea Văii Jiului.
Povestea de mai jos este scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson şi adusă la zi de conductorul minier Arpad Schreiber, care o şi publică în serial în revista „Montanistică şi metalurgie”. Intertitlurile aparţin lui Marian Boboc, care a republicat-o în volumul II din „Valea Jiului  all-inclusive”. Vă invităm să vă aprindeți lampa… 
Lectură plăcută! (M. BOBOC)

Arpad Barcsay construieşte primăria. 
Farmacia lui Mataly şi cârciuma lui Ridwal

Tot în acest timp, a apărut şi Arpad Barcsay. El a clădit şi actuala primărie. La început, această clădire era mai mică şi servea drept hotel. Însă Barcsay a tot mărit-o în fiecare an, până când a ajuns la mărimea  de astăzi. Aşadar, primăria de astăzi (în 1926, n.a.) a oraşului Petroşani e una dintre cele mai vechi clădiri din Valea Jiului. Cea dintâi farmacie din Petroşani, ori mai bine zis din Valea Jiului, a fost instalată de farmacistul Mataly din Haţeg. Această farmacie se află pe dâmbul din faţa gării, adică undeva, prin jurul pieţei de astăzi. Tot cam atunci, s-a clădit, lângă colonia Kendeffy, sub terasamentul liniei ferate ce duce la mina Vest şi cârciuma familiei Ridwal, vestită în Petroşani şi în vremurile mai din urmă pentru vinurile bune ce le servea. Aici luau masa, în acea vreme amploiaţii de la mină şi de la calea ferată.

Un fierăstrău pentru Petroşani
În 1868, Societatea Braşoveană a început construirea galeriilor principale de Vest şi de Est. Statul şi societatea aceasta începând deschiderea minelor şi construirea clădirilor, a apărut, destul de repede, nevoia de lemne de mină şi de construcţii, precum şi de alte materiale de construcţii. Văzând aceasta, inginerul minier Victor Maderspach senior a intrat în asociere cu Samuil şi Arpad Kendeffy, mari proprietari în judeţul Hunedoara, care erau proprietarii unor păduri imense de brad sub Parâng, instalând în Petroşani un fierăstrău (adică un gater - n.a.), care furniza minelor lemnele de mină şi de construcţie necesare, precum şi alte materiale lemnoase.

Fierăstrăul cu aburi de la Petrila. Plutărit la Auşelu
Exploatarea minelor statului a dus la instalarea unui fierăstrău cu aburi şi la Petrila, pentru prelucrarea materialului exploatat din pădurile Auşelului, necesar la întreţinerea minelor şi la construirea clădirilor. Conform planului, lemnele tăiate în pădure urmau să fie transportate pe plute. În acest scop, au fost construite la Auşel două diguri mari pentru acumularea apei, necesare plutelor. Din păcate, transportul pe plute nu a corespuns aşteptărilor. Mai târziu, statul a dat în arendă unei firme exploatarea pădurii din Auşel şi fierăstrăul din Petrila. Această firmă transporta lemnele la fierăstru, plutindu-le pe apă.
Lângă digurile pe care le-am amintit mai sus era construită o casă de vânătoare cu etaj, care avea mai multe odăi pentru musafiri. Locul acesta a fost multă vreme un foarte plăcut loc de excursie pentru petroşeneni, cărora le stătea la dispoziţie şi plutele, cu care se plimbau pe apa din spatele digurilor.

1869. Linia ferată îngustă Petroşani - Petrila
În afară de diferite terenuri, statul a mai cumpărat foarte mult pământ în Livezeni şi în Lonea. Lucrările miniere le-a început în 1869.
Paralel cu lucrările miniere, au început şi lucrările de construcţie; acestea au luat un avânt mai mare după darea în funcţiune a liniei ferate. Tot în anul 1869 s-a construit şi linia ferată îngustă dintre Petrila şi Petroşani, pentru a servi la transportarea de la Petrila la Petroşani a cărbunilor exploataţi la mina din Petrila.
Direcţia minelor statului a cărat de pe zăcământul principal din Petrila tot pământul, înfiinţând astfel o frumoasă exploatare la zi.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 8 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter