12.03.2018,  18:39:51 | 0 comentarii | 538 vizualizari
1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (VIII)
de Ziarul Vaii Jiului

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. La ceas jubiliar, „Ziarul Văii Jiului” vă propune câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului, căci poveste cărbunelui este și povestea Văii Jiului.
Povestea de mai jos este scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson şi adusă la zi de conductorul minier Arpad Schreiber, care o şi publică în serial în revista „Montanistică şi metalurgie”. Intertitlurile aparţin lui Marian Boboc, care a republicat-o în volumul II din „Valea Jiului all-inclusive”. Vă invităm să vă aprindeți lampa… 
Lectură plăcută! (ZVJ)

1871. Vin belgienii în Valea Jiului de Sus.
Inginerul Amadeu Kaigear, secretarul Împăratului Mexicului

În anul 1871, un grup financiar belgian a început tratative cu proprietarii Văii Jiului de Sus, Rafael Hoffmann şi Societatea Anonimă Transilvania. Drept rezultat al negocierlor, acest grup a trimis, pentru cercetarea şi observarea terenului din Valea Jiului, o comisie, al cărui conducător a fost inginerul minier Amadeu Kaigear, expert minier. Din această comisie făcea parte şi secretarul fostului împărat al Mexicului, Maximilian. Comisia a cercetat toate terenurile Văii Jiului de Sus. După aceea, a plecat pentru a-şi face raportul. După vreo câteva luni, expertul belgian Kalgear a venit în Valea Jiului de Sus, unde a stat o vreme mai îndelungată, cercetând şi studiind temeinic tot terenul.

Arvună de 70.000 de fiorini
În baza acestor observaţii şi studii, expertul Kalgear pare să fi făcut un raport foarte favorabil grupului financiar interesat, deoarece acesta a pornit imediat tratativele cu proprietarii Societăţii Transilvania şi cu Rafael Hofmann. Aceste tratative au şi dus la rezultate, întrucât aceste terenuri au fost cumpărate de grupul belgian, care i-a plătit drept arvună  30.000 de fiorini lui Hofmann, iar societăţii Transilvania - 40.000 de fiorini.

O afacere... belgiană. Cum se pierde o arvună...
Pe parcursul acestor tratative, grupul financiar belgian a început tratative şi cu guvernul maghiar. I-a cerut acestuia ca una dintre liniile ferate ce erau în construcţie spre vechiul regat - întrucât în acea vreme, nu exista către acesta nici un drum de fier - să treacă prin Pasul Surduc. Această cerere era motivată prin faptul că belgienii se orientau spre vechiul regat, pentru desfacerea cărbunilor. În urma promisiunilor făcute de către guvernul ungar în această privinţă, belgienii au perfectat cumpărarea minelor. Însă, Parlamentul ungar nu a votat decât construirea liniilor ferate către Predeal şi Orşova, respingând proiectul căii ferate prin Surduc. Din această cauză, belgienii au reziliat contractul de cumpărare, pierzând arvuna dată, în sumă de 70.000 de fiorini.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter