02.05.2018,  18:39:55 | 0 comentarii | 402 vizualizari
1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (XVI)
de Ziarul Vaii Jiului

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. La ceas jubiliar, „Ziarul Văii Jiului” vă propune câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului, căci poveste cărbunelui este și povestea Văii Jiului. Povestea de mai jos este scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson şi adusă la zi de conductorul minier Arpad Schreiber, care o şi publică în serial în revista „Montanistică şi metalurgie”. Intertitlurile aparţin lui Marian Boboc, care a republicat-o în volumul II din „Valea Jiului all-inclusive”. Vă invităm să vă aprindeți lampa… Lectură plăcută! (ZVJ)

1921. Naţionalizarea uzinelor Societăţii Salgotarjani
În 14 februarie 1921, uzinele Societăţii Salgotarjani au fost naţionalizate. La început, era vorba ca această naţionalizare să fie perfectată de către Banca Românească şi de Creditul Extern. Însă, apoi, la naţio­nalizare au participat mai multe bănci româneşti. În baza contractului încheiat cu Societatea Salgotarjani, 5% din acţiuni au trecut în mâna concernului român. Consiliul de administraţie era format din: o parte - jumătate dintre oamenii Societăţii Salgotarjani, iar cealaltă parte - din oamenii concernului român; acesta din urmă şi-a asigurat şi majoritatea prin faptul că preşedintele şi directorul general al noii societăţi trebuiau să fie români. Rezultatul acestei naţionalizări este înfiinţarea Societăţii Petroşani, al cărei director general central a devenit Nicolae Theodorescu, iar director general tehnic, Ioan Winklehner.

Schimbări de directori la Aninoasa şi Vulcan
Tiberiu Timoc, actualul (în 1926 - n.a.) director principal al exploatărilor miniere din Petroşani (Aninoasa şi Mina Deak) a fost transferat din Vulcan ca prim-adminis­trator al exploatărilor din Petroşani. Exploatările din Vulcan au rămas sub conducerea directă a directorului principal Ştefan Lugosi şi a directorului Hermann Klein.

Investiţii masive în 1922-1925. 
Colonia Teodorescu
Odată cu creşterea, treptată, a producţiei, societăţile miniere au executat şi foarte multe investiţii. În anii 1922, 1923, 1924 şi chiar şi în 1925, societăţile au construit foarte multe locuinţe muncitoreşti şi pentru funcţionari, pentru că numărul acestora era într-o continuă creştere. În Petroşani, pe terenul, din spatele bisericii romano-catolice, pe malul drept al pârâului Maleia, s-a construit o colonie întreagă pentru funcţionarii de diferite grade, colonie căreia i s-a dat numele de Colonia Teodorescu.

1925.  La Casinoul muncitoresc jocurile sunt făcute. Baia din Colonie
În 1925, s-au terminat lucrările de construcţie a Casinoului muncitoresc. Acest casinou are o sală separată pentru proiecţii cinematografice, la care funcţionarii iau parte, plătind un preţ de intrare minimal. Peste drum de Casinoul muncitoresc a fost ridicată şi o baie modern echipată. Această baie poate fi folosită nu doar de oamenii societăţii, ci şi de ceilalţi cetăţeni. Prin construirea acesteor băi, s-a îndeplinit o mai veche dorinţă a locuitorilor Petroşaniului, pentru că Petroşaniul, până atunci, a fost lipsit de o baie publică. 

Ţesătoria de lângă baie. 
Maternitatea Principele Mircea

Lângă baie, s-a mai clădit o ţesătorie, unde fetele muncitorilor pot învăţa ţesutul. Tot în 1925 a fost construit spitalul de maternitate Principele Mircea, spital ridicat tot de societate. Acest spital are ca principală destinaţie, aceea de a opri mortalitatea copiilor. Tot în acest an a fost clădită, la Jibot, o fabrică de cherestea cu mai multe gatere, având ca scop aprovizionarea exploatărilor cu cheresteaua necesară, produsă din lemnele exploatate în pădurile societăţii.

Minele se dotează. Se extinde uzina electrică din Vulcan
Tot în aceşti ani, diferitele exploatări au fost dotate cu compresoare, fel de fel de instalaţii maşinale şi insta­laţii de rambleiaj cu nămol. La Aninoasa şi Vulcan s-au construit şcoli noi, cu locuinţe pentru corpul didactic.
În 1926, s-au început lucrările pentru extinderea centralei electrice din Vulcan.

1925. Naţionalizarea uzinelor Societăţii Uricani-Valea Jiului. 1926 - moara din Lupeni
Uzinele Societăţii Uricani-Valea Jiului au fost naţiona­li­zate în 1925 şi, sub numele de Lupeni, s-a constituit o nouă societate anonimă română pentru exploatarea minelor de cărbuni, al cărei director general central a devenit inginerul Emil I. Bujoiu, iar subdirector general tehnic Francisc Frey, fostul director al exploa­tărilor naţionalizate. De asemenea, la Lupeni, s-au construit foarte multe case, iar în 1926 s-au finalizat lucrările de construcţie a unei performante mori atât din punct de vedere al instalaţiilor, cât şi din punct de vedere a capacităţii; această moară fiind destinată în aprovizionarea Văii Jiului cu făină de calitate.

Naţionalizarea Societăţii Valea Jiului de Sus din Vulcan
Societatea Valea Jiului de Sus din Vulcan, care mai înainte se afla sub patronajul Societăţii Salgotarjani, a fost, de asemenea, naţionalizată în 1926, trecând în proprietatea Societăţii Petroşani.

1925. Loturi pentru funcţionarii petroşeneni. Primii cetăţeni de onoare şi primari ai oraşului
În 1923, Petroşaniul a fost declarat oraş. În 1925 funcţi­onarilor de stat li s-au oferit - cu excepţia câtorva - lotu­rile pentru case. Pe aceste loturi, încetul cu încetul, încep să se ridice noi case. În 1926, Nicolae Theodorescu, directorul general al societăţii, a fost ales cetăţean de onoare al oraşului Petroşani, drept recunoştinţă faţă de activitatea sa, desfăşurată cu multă pasiune, pentru dezvoltarea oraşului. Cu ocazia festivităţii de înmânare a diplomei de cetăţean de onoare a fost prezent şi Tătărescu, ministrul minorităţilor, aducând cu sine şi alte decoraţii acordate câtorva locuitori din Valea Jiului. Cu acest prilej, au fost decoraţi de la Societatea Petroşani directorul general Winklehner şi directorii principali Timoc şi Lugosi. După ce Petroşaniul a devenit oraş, Petre Iacob a fost, întâi, însărcinat cu îndeplinirea slujbei de primar, până când a fost numit ca primar dr. Gheorghe Drăgan, prim-pretor. Acesta, după scurtă vreme, a renunţat la acest post. În locul acestuia a fost numit dl. dr. Romul Miozu, protopop greco-catolic din Petroşani, care şi astăzi, în 1926, este tot primarul oraşului Petroşani.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter