15.05.2018,  18:59:05 | 0 comentarii | 561 vizualizari
Cu primarul Lucian Resmeriţă / Lupeniul - cartier cu cartier 
de Corneliu BRAN

La aproape un an de când a fost instalat în fruntea Primăriei municipiului Lupeni (4 iulie 2017), prin votul masiv acordat de lupeneni în iunie, anul trecut, am stat de vorbă cu Lucian Resmeriţă în biroul său. Interviul a constat într-un fel de bilanţ legat de activitatea edilului Lupeniului şi a administraţiei publice locale pe care o conduce, iar ce a ieşit veţi putea citi mai jos. Ca o concluzie la cele discutate, putem vorbi de un an bun pentru Lupeni şi cetăţeni în ceea ce priveşte activitatea primarului şi a primăriei. Cu toate problemele legate de bugetul local este clar că există un progres real în ceea ce priveşte organizarea activităţilor, prioritizarea lor şi implementarea anumitor proiecte. Mai mult, există şi idei pentru viitorul apropiat, semn că există şi preocupare. Poate şi tinereţea primărului dă un astfel de avânt lucrurilor, fapt recunoscut în interviu chiar şi de Lucian Resmeriţă.

Optica… tinereții 
- Domnule primar, lupenenii ne sesizează tot mai des că Lupeniul are în ultima perioadă de timp o schimbare în bine a imaginii şi a organizării administraţiei locale. Mulţi cetăţeni consideră că, de fapt, schimbarea a început încă din perioada când fratele dumneavoastră, actualmente senator, era primar, dumneavoastră continuând într-un fel munca începută de el, fireşte, cu suplimentările şi îmbunătăţirile de rigoare. Cum comentaţi? 
- Ştiţi ce se întâmplă, atât eu, cât şi fratele meu ţinem foarte mult la părerea oamenilor. Într-adevăr, în ultimii ani dânşii şi-au dorit o schimbare. Acum noi încercăm să facem acest lucru şi ţinem foarte mult la părerea concetăţenilor noştri. Noi – şi eu la modul personal – sperăm că e o schimbare în bine, o schimbare prin care să cosmetizăm, dacă pot spune aşa, imaginea municipiului Lupeni. Spun asta deoarece consider că Lupeniul avea o problemă destul de gravă referitoare la micile amănunte, dar care dau culoare imaginii şi perceperii a tot ce înseamnă acest oraş. Vedeţi, faci un tort şi poţi să-l faci cel mai gustos pe dinăuntru, dar dacă nu ştii să pui acea glazură pe dinafară, să-l ornezi şi să-i pui cireaşa aceea, un mic amănunt culinar nimic mai mult, atunci nu ai succes cu el, nedând o imagină bună celui care-l vede. Aşa şi cu oraşul. Numai că aici, n-am făcut totul singuri, am fost ajutaţi şi de nişte peisagişti şi de nişte arhitecţi ai comunităţii, specialişti care ştiu cum trebuie exact să facă totul ca să se schimbe această imagine de care vorbeam. Ţinem foarte mult la acest aspect tocmai pentru a face zi de zi, an de an, mai frumos municipiul Lupeni. Sunt convins că fiecare primar în parte, fiecare administraţie publică locală îşi doresc să aibă un oraş frumos, curat, întreţinut şi sunt convins că toţi fac eforturi deosebit de mari, fireşte, unele reuşesc, alte mai puţin, cum e de fapt şi în viaţă. Poate şi tinereţea mea mă face să văd lucrurile într-un alt fel. Să ştiţi că de multe ori un om de 50-60 de ani, poate şi mai mult, aflat într-o astfel de funcţie poate că vede într-un alt mod amenajarea oraşului, a unei zone verzi sau ale altor chestiuni ce ţin de administraţie locală. Pe de altă parte, un om mai tânăr vede lucrurile într-un alt mod, dinamismul şi energia fiind câteodată factori importanţi în acest domeniu. De aceea cred că întotdeauna trebuie îmbinată şi partea omului tânăr cu cea a omului în vârstă, din care să rezulte idei bune pentru oraş şi cetăţeni. Să nu uităm că cine n-are bătrâni trebuie să-i cumpere, fapt perfect valabil când vorbim de sfaturi bune, multe venite şi dinspre cetăţenii de vârsta a treia, oameni cu experienţă de viaţă care au văzut şi au trecut prin multe.

Cartierul Bărbăteni
- În aceste peste zece luni de activitate aţi avut de toate, dar, cum spuneţi dumneavoatră, mai multe bune decât rele... cel puţin până la acest moment. Haideţi s-o luăm cu discuţia prin toate cartierele mari ale municipiului şi să vedem ce aţi realizat în fiecare cartier de când sunteţi primar, din punct de vedere al administraţiei locale şi, fireşte, ce v-aţi propus să mai faceţi pe termen scurt şi mediu, acolo unde e cazul. Să începem cu Cartierul Bărbăteni, că tot e cel mai mare ca întindere şi populaţie.
- Cam în toate cartierele să ştiţi că s-a lucrat la partea de imagine şi de îmbunătăţire a infrastructurii. Cam toate arată la acest moment să zicem bine, unele chiar foarte bine, iar la unele se lucrează ca să ajungă din urmă celelalte cartiere. Avem încă unele mici probleme pe ici, pe colo, probleme de amenajare sau de infrastructură, dar din punct de vedere rutier şi din punct de vedere al trotuarelor, al aleilor, al parcurilor sau al trecerilor peste calea ferată, cred că e mult mai bine acum, din toate punctele de vedere. Dacă discutăm de Cartierul Bărbăteni, atât drumurile, cât şi trotuarele şi aleile, plus cele două parcuri sunt reabilitate. Tot aici a fost schimbat iluminatul public stradal, cu un sistem modern de LED-uri de generaţia a treia, fapt ce a dus automat şi la scăderea facturii cu 20-30%, ceea ce nu-i puţin lucru şi justifică investiţia. 

Cartierul Viitorului
- Un cartier cu destule probleme era Viitorului. Acum vreo zece ani era dezastru, infrastructura era la pământ. Cum e acum şi unde s-a intervenit în mandatul dumneavoastră de până acum?
- Cartierul Viitorului e reabilitat şi el în proporţie de 100% dacă vorbim de drumuri, trotuare sau alei. Acest cartier are, de asemenea, introduse şi toate utilităţile. Și aici, ca peste tot prin oraş, va urma şi reabilitarea canalizării, prin programul celor de la Apa Serv. Mai avem câteva alei de reabilitat, acestea fiind, să zicem, uitate, la momentul când s-a întocmit proiectele. Şi proiectele sunt întocmite tot de oameni... Și oamenii mai uită sau poate greşesc, sau poate au constatat că n-au bani suficienţi, nefiind astfel de condamnat decizia. La blocurile K1 şi K2, din câte reţin, mai sunt câteva scări care nu au aceste alei modernizate şi trotuare de care vorbim. Acest lucru îl vom îndrepta curând, poate chiar peste vreo două săptămâni, când ar urma să începem acolo lucrări în acest sens, procedura fiind pusă în mişcare.

Cartierul Nivelt
- Ştim că aţi lucrat mult pe strada Castanilor în ultima perioadă, o zonă mult rămasă în urmă din oraş.
- Da, adevărat. Pe strada Castanilor ne-am axat în ultima vreme, reabilitând în proporţie de 100% aleile şi drumul. Acolo era o situaţie destul de complicată şi de complexă, fiindcă sunt oameni în vârstă foarte mulţi şi care nu prea mai reuşeau să-şi întreţină zonele verzi. Astfel că noi am dat o mână de ajutor, am defrişat tot ce era pe-acolo, inclusiv am demontat acele garduri foarte vechi şi urâte. Am reuşit să amenajăm aşa cum trebuie zona respectivă, plus toate aleile, drumul principal, bordurile şi trotuarele. Am amenajat inclusiv 100 de parcări, deoarece era mare nevoie de ele în zona aceea. Proiectul este făcut în aşa fel încât să continuăm această amenajare şi reabilitare până la poştă, ne legăm cu lucrările de strada Tineretului şi apoi până la poştă, cum spuneam, toate acele străzi şi trotuare, borduri, spaţii verzi şi ce mai e pe-acolo vor fi reamenajate şi reabilitate ca şi pe Castanilor.

Cartierul Parâng-Bucura
- Cartierul Parâng-Bucura?
- Dacă discutăm de acest cartier mare al oraşului, unde avem şi mai multe blocuri cu zece etaje, de când sunt eu primar a fost reabilitat 100%, unde, în plus faţă de străzi, trotuare, borduri, parcări şi spaţii verzi am introdus şi un iluminat public modern, cu ultima generaţie de LED-uri.

Cartierul Braia
- Cele mai ample lucrări au fost efectuate, se pare, în Cartierul Braia, unde, atât anul trecut, cât şi anul acesta, se lucrează destul de mult. Era important ca unul din cartierele centrale ale oraşului şi de tradiţie, dar rău îmbătrânit, să-şi schimba faţa, imaginea... că arăta ca un cartier părăsit în mijlocul oraşului şi într-o zonă unde trec încoace şi încolo destui turişti ce urcă spre staţiunea Straja... Concret, despre ce lucrări vorbim? 
- În Braia de la preluarea mandatului meu a fost reabilitată integral strada Spiru Haret. Apoi, toată strada Lăpuşneanu a fost, de asemenea, reabilitată, iar Calea Brăii a intrat acum în reparaţii, drumul urmând a fi făcut până sus. Dar acum urmează ca cei de la Apa Serv să finalizeze licitaţia de lucrări, deoarece la acest drum se va trece înainte la introducerea unei coloanei de apă de un metru diametru, din câte am înţeles. După această lucrare drumul va intra în reparaţii până sus. Tot în Braia am reuşit să punem la punct baza sportivă „Preparatorul”, un teren care va fi inaugurat cred că luna aceasta, lucrările fiind finalizate. Acest teren şi baza de-acolo vor fi benefice pentru copii şi tineri. Spre surprinderea mea şi spre marea mea bucurie, de câte ori trec pe-acolo văd grupuri şi grupuri de copii, uneori şi 50-80 de copii, care stau şi se joacă acolo, reuşind astfel să scape de acea energie specifică vârstei, în aer liber, într-un mediu sănătos. Ce poate fi mai benefic de-atât pentru un copil? În Braia mai avem încă multe de făcut, inclusiv cinematograful, anii care vin vor fi hotărâtori şi în acest sens. Vrem să repunem în funcţiune acest cinematograf şi, cu siguranţă, vom încerca să-l reabilităm în următorii ani, probabil tot prin Compania Naţională de Investiţii ca la Petroşani.

Centrul vechi
- Am ajuns cu discuţia noastră şi la „Centrul vechi”, cum îi spun unii cartierului, sau „Centrul municipiului”, cum îi spun acum alţii, inclusiv cei din primărie. Ce lucrări aţi avut sau aveţi aici?
- Aici, în apropiere de centru, avem în derulare un proiect de ecologizare început dinainte să fiu primar. În două luni, maxim, am înţeles că lucrările se vor termina, iar cele 34 de hectare ale municipalităţii vor fi ecologizate. Asta înseamnă că acolo va putea fi un punct fierbinte al viitorului Văii Jiului! Nu sunt cuvinte mari, acolo am dori să facem în viitorul apropiat un parc industrial, cu hale şi tot ce trebuie. Este o zonă care are tot ce-i trebuie: şosea principală în imediata apropiere, cale ferată la doi paşi, conducte de gaz şi apă ce trec prin zonă, stâlpi de electricitate şi aşa mai departe. Plus că vorbim de zeci de hectare situate pe un teren plat, generos ca spaţiu, ce se pretează exact la aşa ceva şi la ce se caută în ziua de azi. Pe el se poate construi P+1, maxim P+2, vorbesc de hale industriale şi clădiri industriale. Acum aproape că s-a finalizat nivelarea terenului cu pământ galben, adus de pe un deal pe care firma ce se ocupă de lucrări l-a cumpărat, iar pe viitor se va însămânţa iarbă şi în foarte scurt timp terenul va avea gazon şi va arăta aşa cum trebuie. Ne gândim, de asemenea, tot în această zonă, practic de intrare în oraş, la anumite lucrări de îmbunătăţire a imaginii. Am avut în gând, cum am vrut şi pentru staţiunea Straja, să montăm ceva panouri cu reclame, astfel încât când vine omul cu maşina pe drum să vadă aceste reclame. Din păcate, ne confundăm cu o problemă pe partea dreaptă cum se intră în oraş dinspre Paroşeni, în sensul că avem calea ferată, iar legislaţia nu ne lasă să punem nimic pe acea porţiune. Doar cei de la CFR pot să intervină. E complicat, o să vedem, vom mai discuta cu ei, le vom mai spune, poate-i lămurim. Tot în centru, de când sunt eu primar am reuşit să reabilităm gara, lămurindu-i pe cei de la CFR despre această necesitate. Acum, cu Palatul Cultural şi această gară reabilitată imaginea s-a schimbat cu 180 de grade. Unii au spus că nu mai avem trenuri, dar avem gară... Parţial au dreptate... dar trenul nu depinde de primărie. Noi am făcut demersuri, dar am primit răspuns că nu mai este eficientă ruta din punct de vedere al numărului de călători şi că de aceea trebuie să sisteze trenurile. Dar, pe timp de iarnă, avem „Săgeata albastră”, care ajunge când este nevoie în zona noastră. Noi ţinem mult la ruta aceasta de cale ferată, deoarece ne gândim în primul rând la transportul mărfurilor pe viitor. Da, în cazul în care ne va ajuta bunul Dumnezeu, poate cu Uniunea Europeană, sau poate cu ajutorul unor investitori care vor dori să creeze aici o platformă industrială, pe cele 34 de hectare, atunci această cale ferată ar fi extraordinară pentru transportul mărfurilor, dar şi pentru transportul materiilor prime. Se ştie că în lume acest tip de transport este cel mai rentabil şi mai eficient pentru investitori. De aceea şi noi privim lucrurile aşa şi pot spune că acesta este unul din scopurile mele ca primar, să păstrăm intactă şi funcţională această cale ferată ca să se poată ulterior beneficia de ea la transporturi de mărfuri şi de materie primă. Că una e să transporţi mărfuri cu 40 de tiruri, care au un preţ, şi alta-i să duci marfa odată, 30-40 de vagoane.

Hagher
- Zona Hagher? Ştim că sunt ample lucrări pe strada Pomilor...
- Da, acolo avem 1,5 km de drum care va fi asfaltat de noi. Pe lângă acest aspect, mă bucur că am reuşit să găsim resurse financiare, atât la Primăria municipiului Lupeni (în jur de 80%), cât şi la Apa Serv (20%), pentru canalizare. Vor beneficia de canalizare şi de drum în jur de 100 de familii ce locuiesc la case, ceea ce nu-i puţin lucru. Lucrarea a început, o treime din canalizare este gata, iar după ce va fi gata totul, undeva în vara aceasta, sper că vom finaliza şi asfaltarea drumului. Va fi un drum ce va putea fi folosit şi ca o a doua cale de acces spre Staţiunea Straja. Totuşi, trebuie să ţinem cont şi de faptul că s-ar putea ca după introducerea canalizării, pe anumite porţiuni a drumului să mai fie nevoie să se taseze, cum se întâmplă după anumite lucrări când drumul se lasă. Nu vom grăbi lucrurile ca să facem lucrări de mântuială şi drumul să se strice într-un an de zile. Vrem lucrare de calitate, iar dacă nu plouă mereu cum plouă azi şi dacă firma termină lucrarea de introducere a canalizării repede, sper să finalizăm drumul în acest an. Ce este cert este că avem toţi banii pentru lucrări şi asta e bine.

Cartierul Ștefan
- Am ajuns şi la Cartierul Ştefan. Aici au fost în trecut multe probleme. Unele s-au diminuat, altele persistă... Vorbim de canalizare, de drum... Ce s-a făcut şi ce urmează a se face pentru acest cartier de case situat deasupra minei Lupeni şi a zonei respective?
- Familia mea ţine foarte mult la acest cartier. Bunica mea a copilărit şi a trăit acolo, mama mea a copilărit acolo... Problemele sunt foarte clare şi ele nu pot începe decât cu canalizarea şi cu Apa Serv. Indiferent ce ne spune unul sau altul din zona respectivă, noi nu putem începe lucrări la drum decât în momentul când lucrările de la coloanele de apă şi canal vor fi efectuate şi finalizate. Asta nu ţine de noi, e lucrarea celor de la Apa Serv prin marele proiect integrat. Deci, nu pot spune când se vor finaliza aceste lucrări. Cei de la Apa Serv ne-au asigurat că în cel mai scurt timp se vor apuca de lucrări. Dar asta nu depinde prea mult nici de ei deoarece firmele îşi cam dau la picioare, ca să zic aşa, în sensul că există 47 de firme ce s-au înscris pe SEAP la licitaţie şi fiecare dintre ele are dreptul de a contesta. Poate dura totul mult şi bine. Deja a trecut un an de când s-a încheiat procedura şi încă va mai dura după cum se vede ce se întâmplă. E o problemă şi o situaţie puţin complicată. Noi, în acest moment, avem bani de rigole pentru Ştefan şi avem vreo 400-500 metri de rigole betonate anul acesta. Dar ne-am oprit deoarece nu putem fi de acord să băgăm bani în rigole anul acesta, iar a doua zi sau la anul să le stricăm... Aşteptăm cu speranţa că se va rezolva mai rapid şi vor începe lucrările. Ştim că imaginea cartierului e urâtă, că drumurile nu sunt pe placul şoferilor... Dar n-avem momentan ce face. Ce s-a putut face, zidul de sprijin, amenajări la scări, curăţenie şi partea de salubritate, s-a făcut, se face în continuare, dar la restul mai e de aşteptat şi îmi pare rău de această situaţie.

„Orașul de sus”
- Ultimul mare cartier, dacă-l putem numi aşa, este „Oraşul de sus”, cum mai nou îi spun localnicii Staţiunii Straja. De când sunteţi primar ce aţi realizat pentru staţiune, ce proiecte se vor derula anul acesta şi ce aveţi în vedere pentru Straja şi turismul local în viitorul apropiat? 
- Frumos spus „Oraşul de sus”, şi cam este o realitate. La Straja ţinem toţi lupenenii foarte mult, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, să ne gândim că Straja înseamnă totul pentru turismul local. Apoi, trebuie spus că avem acolo 250 de cabane. Asta înseamnă că minim 250 de familii trăiesc din veniturile realizate cu acele cabane, an de an, mai cu seamă în perioada sezonului rece. Pe lângă aceştia, există 60 de monitori de schi care trăiesc o bună perioadă de timp din banii câştigaţi în sezon (unii trăiesc chiar şi un an de zile!), alţi 400 de angajaţi care în sezon câştigă pâinea cea de toate zilele pentru ei şi familiile lor, plus salvamontişti şi jandarmi montani care-şi desfăşoară activitatea acolo. E, cu siguranţă, un mic orăşel, cu de toate, inclusiv cu o bisericuţă frumoasă în vârf de munte, cu atracţii turistice de tot felul... o staţiune vie, plăcută! Din punct de vedere al administraţiei, avem proiecte pentru staţiune. Acum trebuie să găsim şi modul de finanţare, deoarece, vedeţi dumneavoastră, la turism lucrurile s-au cam blocat. Chiar ieri (luni – 14 mai – nr.) am fost la Ministerul Turismului şi am discutat cu un domn secretar de stat şi cu doamna Avram, care se ocupă de staţiunile de schi, ca să găsim o soluţie pentru găsirea resurselor financiarte pentru anumite proiecte. Noi ne-am dori, în primul rând, să finalizăm cu ratrack-ul pe care l-am licitat, să primim cele zece tunuri de zăpadă care au fost licitate, să facem pasarela de trecere de la teleschiul 3 înspre Pârtia nr. 4, mai avem de adus foarte multe utilaje care sunt trecute în proiectul mare şi trebuie să fie achiziţionate - ratrack, ATV-uri pentru schi etc. -, plus montarea altor linii de telescaun care sunt, de asemenea, trecute în proiectul mare, inclusiv o unificare de pârtii cu Pasul Vâlcan, ce ar aduce în zona noastră unul dintre cele mai mari domenii schiabile din ţară, dacă nu chiar cel mai mare. Avem în vedere şi o sală de sport care e necesară în Straja şi pentru turismul de vară, dar şi terenuri de sport în aer liber, plus alte pârtii de săniuş, pârtii de snowboard şi multe alte lucruri. Anul acesta din Straja primăria a câştigat peste 30% venituri în plus faţă de anul trecut, ceea ce justifică, iată, investiţiile, iar din punct de vedere al celor care au cabane câştigul a fost chiar mai mare, undeva între 20- 40% faţă de anul trecut. Spre norocul nostru în Straja apar şi investiţii ale oamenilor de afaceri. E vorba de un nou telescaun - cel de anul trecut, anul acesta vor mai urma alte două benzi moderne pentru copii şi multe alte lucruri, inclusiv administrare de pârtii în zona propriilor cabane. Este bine când latura privată şi latura administraţiei publice locale se împletesc şi ambele trag la aceeaşi sanie. Asta a făcut ca Straja să ajungă în lumea bună a staţiunilor montane, iar acest lucru ne dă speranţe să continuăm, că suntem pe calea cea bună.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 10  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Licitație apartament Vulcan
Publicitate
Newsletter