29.05.2018,  20:01:46 | 0 comentarii | 752 vizualizari
Liberalul Adrian David a prezentat / Programul PNL pentru judeţul Hunedoara
de Corneliu BRAN

Aşa cum i-am spus şi în cadrul conferinţei de presă oficialului liberal, fost preşedinte de consiliu judeţean, consilier judeţean şi om cu funcţii în trecut şi actualmente la judeţ şi la filiala locală din Valea Jiului, chiar e o surpriză plăcută acest „Program” în condiţiile în care - cu excepţia doamnei senator Carmen Hărău şi a unui deputat-doi, precum şi a lui Adrian David ori Tiberiu Iacob-Ridzi şi o mână de consilieri locali - opoziţia se vede şi se aude foarte puţin prin Valea Jiului şi prin tot judeţul Hunedoara. Sau cel puţin este deocamdată slab percepută în primul rând de marea majoritate a cetăţenilor. Poate că acest program prezentat, care trebuie desigur îmbunătăţit fiind loc de mai bine, lucru recunoscut şi de Adrian David, îi va trezi la viaţă pe liberali şi pe membrii şi susţinătorii partidului şi îi va face să fie mai activi din toate punctele de vedere, astfel încât glasul şi faptele lor să fie percepute şi de populaţie. În fond, o opoziţie puternică nu face altceva decât să tragă semnale de alarmă la problemele societăţii şi ale cetăţenilor ei, forţându-i pe cei de la putere să ia mai grabnic măsurile ce se impun pentru soluţionarea situaţiilor. Acest fapt trebuie înţeles în politica românească şi de cei din opoziţie dar şi de cei de la putere...

Adrian David a vorbit timp de 35 de minute despre acest Program, prezentându-l pe toate feţele şi extrăgând punctele importante în opinia sa. Nu vom putea prezenta tot ce a spus jurnaliştilor prezenţi, dar vom încerca să atingem toate punctele importante din discursul liberalului, neintervenind în vreun fel, astfel încât toată lumea care va citi aceste rânduri să aibă în mod corect şi clar toate informaţiile, urmând ca fiecare să analizeze singur ce s-a spus bine ori mai puţin bine. Subtitlurile, fireşte, aparţin redacţiei.

 

De unde ideea acestui Program?

„Avem un eveniment eminamente politic cu ocazia recentei aniversări a Partidului Naţional Liberal privind împlinirea celor 143 de ani de existenţă. Cu această ocazie am decis că e un prilej bun de a lansa într-o dezbatere publică un document ce prezintă o viziune a PNL cu privire la dezvoltarea judeţului Hunedoara pe următorii şase ani de zile. Am considerat că e un moment potrivit pentru deschiderea unui astfel de subiect, în primul rând datorită lipsei de strategie arătată şi demonstrată de partidul care guvernează România şi judeţul Hunedoara astăzi, iar în al doilea rând datorită unei atitudini lăbărţate şi disproporţiunate ale celor care sunt la putere cu privire la problemele pe care le are judeţul nostru. Cred că este un gest normal, un gest de responsabilitate ale unui partid, Partidul Naţional Liberal, în care cuvântul de ordine este demnitatea, respectul faţă de oameni şi faţă de alegători. Considerăm că nu mai putem să discutăm în termeni absolut fără fond, nu mai putem să venim cu soluţii de moment, cu pansamente total nefuncţionale cu privire la investiţii, cu privire la viitorul judeţului nostru şi la viitorul Văii Jiului. Este un document iniţial, ce cuprinde practic cinci direcţii pe care le-am considerat fireşti, fezabile şi pretabile pentru o discuţie care se va întinde pe un termen destul de lung. Intenţionăm să finalizăm acest document undeva în iarna anului 2019, fireşte cu ajutorul mass-media şi a societăţii civile şi al tuturor celor care vor să contribuie la elaborarea unei strategii fezabile de dezvoltare a judeţului nostru. Ca orice lucru serios, am încercat să nu tratăm simptome, ci să tratăm cauze, aşa că acest document începe cu o foarte amplă analiză-diagnostic a judeţului nostru, în care e cuprins tot ce înseamnă demografie, relief, economie, probleme sociale şi probleme de infrastructură. Dacă o să parcurgeţi documentul o să vedeţi că noi am oferit inclusiv situaţiile aparte din fiecare regiune a judeţului Hunedoara, din Valea Jiului până la Valea Mureşului sau Ţara Moţilor. Am găsit câteva particularităţi care au făcut ca lucrurile să stagneze sau chiar să regreseze o bună perioadă de timp. Şi aici mă refer în mod special la faptul că populaţia este scăzută, raportat la fiecare UAT, astfel încât nu am putut beneficia din plin de toate resursele puse la dispoziţie de guvern sau de Uniunea Europeană. Mai exact, nu am picat pe cheia văzută de la Bruxelles sau văzută de la Bucureşti (...)”.

 

Migraţia forţei de muncă înseamnă pentru judeţ o adevărată problemă!

„O altă problemă majoră pe care am identificat-o şi care desigur nu cred că e o noutate pentru nimeni e migraţia forţei de muncă. Practic într-un an de zile am trecut de la lipsa locurilor de muncă la lipsa forţei de muncă. Peste tot, în toate oraşele Văii Jiului vedem blocuri goale, nu câteva apartamente ci scări de bloc în care nu se aprind luminile seara la geamuri deoarece nu sunt locuite momentan de nimeni. Avem problema asta pentru că ne confruntăm cu aşa-numitul fenomen de populaţie descurajată, adică de oameni care nu mai cred că există soluţii pentru Valea Jiului şi aleg o cale mai îndepărtată de a-şi câştiga existenţa, dezrădăcinându-se sau rupând temporar legătura cu locurile natale.

S-a făcut şi o analiză din prisma societăţilor comerciale, din prisma profitului şi a locurilor de muncă pe care le-au generat şi pe care le-au întreţinut. Nici aici lucrurile nu sunt îmbucurătoare datorită scăderii ponderio locurilor de muncă în întreprinderile de stat, fără ca acest lucru să fie contrabalansat în zona privată. Dar iată că după 2015 avem totuşi o dezvoltare cel puţin în zona automotivelor, fiind pentru prima dată când o companie privată are o cifră de afaceri decât o companie publică şi un număr de angajaţi mai mare decât companiile publice – şi aici mă refer la comparaţia dintre Sews România, companie privată şi Complexul Energetic Hunedoara, companie de stat, Sews fiind în creştere, CEH în scădere.

 

Liberalii cer de-acum înainte fapte nu vorbe!

„Sper că am pus pe hârtie tot ce se putea scrie ca şi cauze, cam tot ce am identificat noi în această analiză-diagnostic şi concluziile pe care le-am tras nu sunt foarte optimiste dar în niciun caz nu sunt nici pesimiste. Lucrurile pot fi întoarse în favoarea hunedorenilor, pot fi întoarse în favoarea Văii Jiului, în condiţiile în care politicienii îşi asumă o responsabilitate mai mare. Din punctul meu de vedere, consider că chiar a trecut, definitiv, vremea vorbelor şi a declaraţiilor politice! Noi intenţionăm ca la acest document să capete un caracter legislativ pentru aleşii locali în viitorul mandat şi de asta vrem ca în viitorii doi ani, şi cu ajutorul dumneavoastră, a mass-mediei, acest Program să fie cunoscut în fiecare locuinţă din Valea Jiului, fiecare cetăţean să ştie că PNL pleacă cu aceste obligaţii la drum. Dacă vom câştiga alegerile, sau acolo unde vom câştiga primării, sau dacă vom câştiga consiliul judeţean, vom avea priorităţi de la care nu ne vom abate, pentru a recupera puţin din decalajul generat în ultimii 30 de ani. Nu ne excludem nici noi ca şi partid din această succesiune de neîmpliniri ale guvernărilor, deoarece timp de 12 ani PNL a condus judeţul Hunedoara şi probabil că pe lângă lucrurile bune sau foarte bune care s-au făcut, s-au şi omis din priorităţi. Nu pot să vorbesc despre partidul meu în termeni superlativi, chiar ne asumăm anumite greşeli pe care le-am făcut de-a lungul timpului, dar cu siguranţă ce este cel mai important pentru noi este că suntem singurii care ne asumăm nişte lucruri şi tot singurii care punem pe masă, oamenilor, o ofertă concretă! O ofertă concretă de guvernare care să nu mai poată fi înlăturată printr-un discurs de genul că nu putem să facem deoarece am moştenit situaţia dezastruoasă, sau dar voi cum aţi făcut (?), aşa cum auzim azi de la cei de la PSD (...)”.

 

Aşteaptă criticile... ele aduc progres

„(...) Mă aştept ca acest document să fie aspru criticat. Sunt sigur că veţi găsi sau se vor găsi motive de alţii pentru a fi criticat acest Program, dar acest lucru nu va face altceva decât să perfecţioneze documentul. Spun asta deoarece vom introduce toate ideile bune şi toate strategiile pe care le vom considera utile şi care nu sunt trecute acum. Repet, am menţionat cinci direcţii de dezvoltare pe care urmează să lucrăm. Nu am scris ce investiţii anume se pot face, n-am particularizat pe UAT-uri, nu am particularizat pe cartiere sau pe străzi, ci doar am elaborat un document programatic pe care urmează să-l finalizăm împreună (...) Să discutăm puţin de cele cinci direcţii de dezvoltare...”

 

Punerea în valoare a patrimoniul cultural-istoric – prima direcţie de dezvoltare a judeţului după analiza celor de la PNL

„Prima şi cea mai importantă e legată de patrimoniul cultural-istoric şi de valorificarea acestuia, pentru că dacă judeţul Hunedoara are ceva ce alt judeţ nu are atunci acest patrimoniu istoric este absolut de nepreţuit şi de remarcabil, unic în România şi în lume! Un patrimoniu cultural-istoric care poate să genereze o plus valoare uriaşă, o amprentă calculată din punct de vedere economic undeva la peste 200 de milioane de euro, ca şi cifră de afaceri potenţială în judeţul nostru dar care are multe mecanisme ce trebuie bine închegate pentru a se putea pune acest patrimoniu la valoarea lui maximă. Aici e vorba şi de cum întreţinem monumentele pe care le avem, fie că vorbim de cetăţi dacice, fie că vorbim de biserici, de case tradiţionale, sau de munţii noştri minunaţi ori de tot ce înseamnă traseu cultural al marilor personalităţi în istoria judeţului Hunedoara, din antichitate şi până azi, toate pot fi puse în valoare dacă acest mecanism de care vorbeam funcţionează. Şi aici mă refer la acces, la industrie şi la servicii conexe, toate trebuind să fie la superlativ pentru ca oamenii să beneficieze de o plus valoare semnificativă.

 

Dezvoltarea şi restructurarea economică – direcţia de dezvoltare cu numărul doi identificată de liberali

„A doua direcţie importantă este dezvoltarea şi restructurarea economică. Aici readuc în discuţie o temă demult pierdută prin ungherele politicii hunedorene: crearea sistemelor urbane în Valea Jiului şi în zona Deva-Hunedoara-Simeria-Călan. Am avut această discuţie şi la Deva cu colegii dumneavoastră de-acolo şi am primit o întrebare foarte bună. M-au întrebat: Cum să mai credem noi că e posibil aşa ceva în condiţiile în care se discută de mai bine de 10 ani? Despre conurbaţia corvină se discută, cred, chiar de vreo zece ani, iar de conurbaţia Văii Jiului de mai puţin. Eu vă propun şi dumneavoastră ce le-am propus şi lor... să facem un exerciţiu de imagine, s-o citez pe doamna Dăncilă, şi să ne închipuim că suntem în 2021, când un partid care conduce judeţul Hunedoara propune un Referendum în toate aceste oraşe pentru a le unifica. Eu nu vreau să intru în polemică cu alţi politicieni care spun că e nevoie de nu ştiu ce modificări ale Constituţiei şi ale legilor privind organizarea internă a României deoarece eu cred că un Referendum de unificare (cum ar fi de exemplu voinţa de a unifica toate oraşele şi municipiile Văii Jiului în jurul Petroşaniului, sau în jurul Uricaniului sau Aninoasei - e mai puţin relevant) ar fi suficient, iar o astfel de discuţie eu nu cred că ar avea foarte mulţi oponenţi (...).

 

Despre programele investiţionale integrate şi triunghiul administrativ de dezvoltare

„Am mai găsit utilă o discuţie despre programele investiţionale integrate, de tipul Investeşte în Hunedoara!, cum sigur aţi mai auzit că s-au făcut prin alte părţi ale României şi prin alte părţi ale Europei, cu programe complexe de a sprijini antreprenorii care vor să dezvolte activităţi aici. Noi am mai discutat în urmă cu doi ani de zile despre parcuri industriale, despre construirea de hale industriale care să vină în sprijinul comunităţilor şi antreprenorilor. Din păcate acestea nu au fost considerate utile de către cei care au câştigat alegerile dar noi le propunem în continuare ca alternativă viabilă la lipsa de investiţii din Valea Jiului.

Continuarea dezvoltării unui triunghi administrativ, foarte important şi foarte util şi pe care nu l-am inventat noi ci stă scris ca şi lege în economie şi în economie politică, este şi în viziunea noastră. Triunghiul de dezvoltare a comunităţii înseamnă o comunicare activă şi un efort susţinut de administraţie-şcoală, în cazul nostru Universitatea din Petroşani, şi antreprenor. Atâta vreme cât nu există o comunicare şi o împletire a nevoilor unuia cu soluţiile celuilalt, nu vom ajunge la un progres efectiv. Şcoala din Petroşani, atâta vreme cât nu ţine legătura cu marii industriaşi ai judeţului, aşa cum a făcut o bună perioadă de timp, va fi o problemă. Astăzi cred că este nevoie de un refresh a acestei relaţii, care stagnează în acest moment. Cel puţin nu văd o comunicare bună cu marii industriaşi. În afară de CEH şi de INSEMEX cred că UP ar trebui să-şi lărgească aria şi spre zonele private industriale”.

 

Direcţia de dezvoltare numărul trei în viziunea peneliştilor

„Direcţia numărul trei ţine de dezvoltarea capitalului uman şi a capitalului social. Aici trebuie să găsim soluţii la problemele noastre foarte mari: populaţia îmbătrânită, migraţia forţei de muncă, să vedem cum susţinem bătrânii de-acasă şi cum să le facem viaţa mai uşoară... Trebuie creată o discuţie foarte amplă şi găsite soluţii. Momentan nu am găsit soluţii semnificative şi eficiente pentru a genera o schimbare. Aici ne aşteptăm ca mass-media şi societatea civilă să ne dea o mână de ajutor.

 

Mobilitate şi transport – a patra direcţie de dezvoltare, după liberali citire

„Direcţia a patra am numit-o noi mobilitate şi transport. E vorba de optimizarea relaţiilor în teritoriu pe aceste segmente. Două componente are discuţia acestei direcţii a patra. Pe de-o parte îmbunătăţirea infrastructurii rutiere acolo unde este cazul – şi este cazul în majoritatea nodurilor rutiere importante, iar pentru Valea Jiului în mod clar DN 7A şi DN 66A sunt o prioritate, drumul spre Voineasa şi drumul spre Herculane sunt în discuţiile noastre şi văd din frunţile încruntate faptul că e o nemulţumire generalizată cu privire la faptul că s-a făcut mult zgomot pentru nimic în această privinţă, mai ales în ultima perioadă de timp. Este inacceptabil pentru mine ca un partid aflat la guvernare să închidă uşa în nas proiectului cu drumul spre Herculane! Noii ne asumăm ca partid că nu va fi nevoie după 2020 ca oamenii să mai strângă semnături sau primarii să mai bată pe la uşile consiliului judeţean şi guvernului pentru ca aceste drumuri să fie finalizate într-un termen previzibil”.

 

S-a explicat bine populaţiei despre cine va suporta costurile legate de transportul public „Green-Line” ?

„Pe de altă parte, a doua componentă legată de transportul în comun e o discuţie în această direcţie a patra (...). Am trecut câteva obiective importante legate de acest transport în comun. Chiar şi acest obiectiv, transportul Green-Line, care a început într-o anumită idee şi într-un anumit moment, cred că ar trebui la ce se întâmplă azi mai intens dezbătut şi analizat. Adică să ştie oamenii din Valea Jiului că Green-Line va însemna o companie publică, susţinută din bani publici, subvenţionată din bani publici în condiţiile în care astăzi transportul public este privat, nesubvenţionat şi cred că produce şi profit dacă mă întrebaţi pe bine. Cred că acest proiect ar trebui să fie foarte bine dezbătut, ca să ştim la ce ne asumăm. Pentru că pe lângă banii aceia europeni pe care-i încasăm există nişte riscuri şi nişte cheltuieli pe care deocamdată nu le putem cuantifica. Atâta vreme cât nu putem cuantifica un cost, trebuie să fim mai ponderaţi în ceea ce priveşte optimismul şi angajamentul. Dar e o asumare a celor ce conduc azi judeţul Hunedoara iar noi le-am făcut în scris toate aceste precizări pe care le-am spus şi aici. Eu nu cred că astăzi UAT-urile din Valea Jiului, în condiţiile bugetului pe care-l au îşi mai pot permite o cheltuială în plus! Asta este o părere personală. Da, îmi doresc transport public modern, staţii moderne, piste de biciclete, dar întrebarea se pune cu ce costuri?”

 

Valea nu primeşte „catarg” din partea consiliului judeţean, care dă o căruţă de bani pe trei catarge dedicate Centenarului!

„Sper să nu coste la fel de mult acest Green-Line ca şi cele trei catarge pe care vrea să le facă conducerea judeţului Hunedoara pentru marcarea Centenarului. Citez din memorie, ca şi Vadim Tudor, făcând o paranteză la subiectul nostru: în Expunerea de Motive din proiectul cu catargele, de joia trecută de la şedinţă, am aflat că se doreşte amplasarea acestor trei catarge în trei puncte strategice din judeţul Hunedoara. Staţi liniştiţi, nu e vorba de Valea Jiului, că se pare că pentru conducerea judeţului ea nu e un punct strategic... Ba, mai mult, s-a discutat în plenul şedinţei despre aceste cost absolut uriaş: 524.000 lei pentru trei catarge! Gândiţi-vă că municipiul Petroşani sau oraşul Aninoasa au primit de la consiliul judeţean mult mai puţin decât această sumă pentru un an de zile! Nu cred că cineva înţelege din argumentaţia mea că aş avea ceva împotriva marcării Centenarului! Eu chiar consider că aceste catarge vor fi o mândrie pentru judeţul nostru, dar mi-ar fi plăcut ca de aceşti bani să facem 14 catarge, pentru cele 7 municipii şi 7 oraşe pe care le avem. Dar fiecare răspunde pentru ceea ce face...”.

 

A cincea direcţie de dezvoltare în opinia liberalilor

„În fine, a cincea direcţie de dezvoltare importantă ca şi constituţia costurilor pentru noi, hunedorenii, este legată de protecţia şi valorificarea resurselor de mediu. Este importantă această direcţie pentru calitatea vieţii în judeţul Hunedoara şi, că suntem la Petroşani, pentru Valea Jiului. Normele de mediu la nivel european sunt foarte stricte şi asumările făcute de România sunt foarte clare. Orice derapaj în acest sens ne costă foarte mult. De exemplu ne costă foarte mult pe noi toţi că nu sortăm deşeurile. Sau ne costă foarte mult şi o să-i coste şi pe copiii noştri toate defrişările pe care le-am făcut. Din fericire, cu bani europeni, prin POS Mediu am reuşit să închidem cele 10 gropi neconforme de pe teritoriul judeţului Hunedoara, fiind un foarte mare plus în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi în atragerea de noi fonduri europene (...). Eu cred că aşa cum arată azi judeţul din punct de vedere al mediului, cea mai mare problemă o avem legată de delimitarea parcurilor naturale. Sunt oameni care nu pot să taie un copac rupt de furtună din propria-i grădină deoarece se află în zone protejate. Practic, aproape 50% din suprafaţa judeţului e o arie protejată. Acest fapt ar trebui să ne dea de fapt un mare plus, nu un mare minus, aşa cum e azi. Spun asta pentru că parcurile noastre naturale nu au documente strategice, ele având nevoie de documente programatice pe termen mediu şi lung. Aceste acte nu sunt actualizate, nu sunt în conformitate cu nevoile actuale, iar prima prioritate ar fi delimitarea corectă a acestor parcuri şi delimitarea intravilanului de extravilan (mai ales în zona rurală unde sunt probleme mai mari – Valea Jiului din fericire nu are prea multe probleme în acest sens). Tot la această direcţie ar mai fi valorificarea resurselor regenerabile de energie, aici fiind o discuţie amplă care necesită o foarte lungă dezbatere”.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter