30.05.2018,  18:32:48 | 0 comentarii | 390 vizualizari
Revedere emoţionantă 
de Ziarul Vaii Jiului

Acum câteva zile a avut loc la Petroșani o reîntâlnire a absolvenților Facultății de Mine de la Institutul de Mine din Petroșani, promoția 1964. Ajunși la o vârstă respectabilă, printre lacrimi și emoții, foștii colegi și prieteni s-au regăsit cu bucurie și lumină în suflet. Luați sub aripile ocrotitoare ale amintirilor, foștii absolvenți au urcat dealul și au poposit într-un amfiteatru a Universității din Petroșani pentru a depăna, cu nostalgie, amintiri dintr-o perioadă dragă fiecăruia. Cu capul nins, cu feţele blajine brăzdate de scurgerea anilor, acei foști studenți au pășit sfioşi, tăcuţi, căutându-şi parcă locul în băncile în care, cu peste cinci decenii în urmă îşi începeau o nouă perioadă a vieții, sub îndrumarea unor dascăli experimentați, care aveau să le şlefuiască caracterele pentru ai pregăti în domeniul mineritului și a scoate la iveală toate acele calităţi care i-au făcut mai apoi să devină buni conducători în procesul de producție și ca oameni.
Între timp urbea noastră s-a schimbat şi lucrurile au acum un alt sens, dar cei care au cunoscut Petroșaniul în urmă cu peste cinci decenii au rămas cu el în suflet. Şi asta pentru că oraşul de la poalele Parângului li s-a lipit de inimă în cei mai frumoși ani ai tinereţii lor, atunci când păşeau cu speranţe în suflet în minerit, pe cărările vieţii. 
În amfiteatru s-a trecut la citirea catalogului, oficiile de gazdă fiind făcute de către prof.univ.dr.ing. Emil Marica, nu înainte ca venerabilul dascăl, fost și domnia sa absolvent al acestei Facultăți, să le spună celor aflaţi în sală un călduros bun venit. Se cuvine o remarcă și anume că domnul prof.univ. Emil Marica a lucrat numai în cadrul Institutului de Mine din Petroșani, respectiv în cadrul Universității Petroșani, unde a trecut prin toate etapele, de la asistent universitar, lector, conferențiar și până la profesor universitar și doctor în minerit. 
Cu o voce tremurândă și cu un farmec aparte în vorbirea lor, studenții de ieri şi pensionarii de azi au rememorat cele mai frumoase amintiri din viaţa de student. Acei tineri de atunci, din anul 1959, în urma unui sever concurs de admitere au intrat ca studenți pe porțile Institutului de Mine din Petroșani, tineri care și-au făcut „botezul” în minerit cu o practică în producție de zece luni în subteranele Minei Lupeni. Aici, în mină la Lupeni s-a făcut o primă preselecție, deoarece numai o parte dintre ei au rezistat eforturilor și pericolelor existente în mină. Ei, studenţii de atunci lucrau în tură, pe schimburi, alături de mineri și cei care au rezistat eforturilor din mină, în anul universitar următor au continuat cursurile de zi ale Institutului. Pe parcursul anilor de studii, s-a continuat cu selecţia acestora în urma rezultatelor de la examenele semestriale şi cele de la sfârşitul fiecărui an de învăţământ. 
Cei cinci ani de şcoală au trecut şi iată că la sfârșitul anului universitar 1963/1964, numai 55 de studenți au absolvit Institutul, deși numărul celor care au intrat în anul întâi a fost mult mai mare. Absolvenții respectivi au obținut diploma de inginer în specialitatea de exploatări miniere. 
La absolvire, pe baza unei repartiţii ministeriale, aceşti tineri ingineri au făcut primii paşi în producţie la diferite întreprinderi miniere sau la alte unităţi din ţară. 
Timpul de la absolvire este de peste o jumătate de veac, de 54 de ani. Deși perioada este lungă, acum ni se pare că timpul a trecut foarte repede, cu bune și cu mai puțin bune, cu greutăți și cu responsabilități. Referitor la trecerea acestui timp, unul dintre colegi s-a adresat în glumă, unui alt coleg:
- Îmi aduc aminte de anii tinereții noastre și de anii studenției și ce băieți frumoși eram, dar mai ales eu. Și ce le plăceau fetelor de noi, dar mai ales de mine. Anii însă au trecut și cum am îmbătrânit de tare, dar mai ales tu! 
Pentru amuzament un alt coleg a prezentat o poezie care se potrivește unor astfel de evenimente:
Am venit din toată ţara, unii chiar din larga lume,
La-ntâlnirea cu colegii, să ne ţinem iar de glume.
Ne uităm unii la alţii, ne-ntrebăm chiar cu mirare:
„Cum a fost posibil, oare, o atare transformare?”
Am plecat cu toţii-n viaţă, tineri, veseli şi frumoşi
Şi ne-ntoarcem în postura de bătrâni, cu păr alb şi chelioşi.
Pe la tâmple-avem argintul, aurul pus de dentist, 
Plumb atârnă la picioare, pietre scumpe-n colecist.
Însă mergem înainte, nu ne dăm deloc bătuți.
Și acum la vârsta-aceasta, ne mai ținem de femei,
Să ne-ajute-a trece strada sau să nu cădem pe-alei.
Anii care au trecut de la absolvirea facultăţii au făcut ca numărul colegilor să se împuţineze considerabil, astfel că nu cunoaştem soarta la mai mult de jumătate dintre colegi. 
Este de apreciat munca depusă în producție de fiecare coleg în parte. În toată această perioadă, activitatea s-a desfăşurat în condiţiile vremii de atunci, bune sau mai puțin bune, la diferite mine sau alte instituţii ale ţării, unde şi-au făcut datoria cu responsabilitate şi conştiinciozitate, dăruindu-se în munca lor pentru binele mineritului şi a altor ramuri ale economiei naţionale.
Fiecare participant la această sărbătoare a expus pe scurt despre activitatea desfăşurată în producţie, responsabilităţile şi riscurile avute, precum şi realizările pe plan familial. S-a discutat şi despre profesorii şi asistenţii pe care i-au avut în facultate, subliniindu-se faptul că aceştia le-au fost alături pe perioada celor cinci ani de studii, cei prezenţi exprimându-şi recunoştinţa, respectul şi omagiul pentru aportul şi efortul depus pentru pregătirea lor profesională.
A fost evocată dăruirea colegului Ion Burețea, care s-a dedicat scrisului, poeziei și prozei, mai ales după ieșirea la pensie. 
În memoria colegilor și profesorilor trecuți în neființă, care cu regret nu mai sunt în viaţă, s-a adus un pios omagiu şi în amintirea lor s-a păstrat un moment de reculegere. Pentru ca revederea să fie una deosebită, întâlnirea a continuat cu o masă festivă la un local din Petroșani, ocazie cu care sărbătoriții zilei au depănat amintiri și întâmplări care le-au marcat anii de studenție și de viață. Întreaga sărbătoare s-a desfășurat într-un climat de voioșie și prietenie.    
Ing. Vasile Drăgan, participant la reîntâlnire



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 7 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter