08.07.2018,  12:06:50 | 0 comentarii | 333 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XXXIV) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. 
Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)

Epocile la care aşteptăm apariţia diferitelor branşe de beneficii sunt:
În      1930………………3.800.000 lei
1931……………..20.900.000 lei
1932……………..36.900.000 lei
1933……………..52.155.000 lei
În afară de programul acesta nu prevedem nici o lucrare deosebită în anii ce vor urma.
Vom avea desigur anumite sume ce se vor cheltui pentru deschiderea din galeriile principale a diverse lentile din stratul No. 3. Acestea însă sunt lucrări de exploatare extraordinare şi nu au caracter de investiţie. Se poate însă ca să fie necesar să intensificăm rambleiajul hidraulic, şi în acest caz cheltuiala nu va întrece circa 10 milioane lei pe an în investiţiuni. Celelalte maşini diverse ce se vor cumpăra sunt prevăzute în previziunea de lei 10 milioane făcută pentru fiecare din anii 1930, 1931, 1932 şi 1933.
La programul de mai sus nu am amintit nimic despre centrala electrică şi atelierele centrale, deoarece în ipoteza fuziunii societăţii Lupeni cu celelalte societăţi din Valea Jiului, aceste instalaţiuni vor fi complet deformate dacă nu chiar închise. În orice caz programul pentru aceste instalaţii nu se va discuta decât atunci când chestiunea fuziunii va fi definitiv rezolvată”.

Conducătorii
Componenţa consiliului de administraţie al Societăţii Petroşani în 1929 era următoarea: N.P. Ştefănescu - preşedinte (ca anecdotică amintim că maşina în care se afla acesta a fost atacată în 1929 pe Defileul Jiului de banda „Mâna Neagră”, care acţiona pe teritoriu Văii Jiului), T. Constantinescu şi R. Fuchs - vicepreşedinţi; C. Bălteanu, A. Berkowitz, Conte J. Bethlem, Gh. Bernady, Dr. Fr. Chorin, I. Comşa, I.I. Demetrescu, M. Georgescu, C. Neamţu şi Dr. P. Szasz - membri. Când nu puteau participa, unii dintre aceştia erau reprezentaţi prin procură de alţi domni. La şedinţele consiliului participa mereu şi directorul general al Soc. Petroşani, ing. I.E. Bujoiu. Născut în 1894 la Bucureşti, Bujoiu a murit la 30 mai 1956 în închisoarea Văcăreşti. De numele său se leagă mai multe realizări socio-economice în Valea Jiului, Teatrul Minier şi moara din Lupeni, una dintre cele mai mari din acele timpuri, căreia localnicii îi spuneau „moara lui Bujoiu”.

Consiliul aprobă planurile lui Bujoiu
În şedinţa Consiliului de administraţie a Soc. Petroşani din 14 XII 1929, directorul general I.E. Bujoiu informează că „în ultimul timp situaţia la minele din Valea Jiului s-a îmbunătăţit atât în ceea ce priveşte mersul din ce în ce mai normal al muncii, cât şi liniştirea spiritelor”. Din procesul verbal al şedinţei mai reţinem: „Directorul general supune consiliului programul lucrărilor prevăzute pentru anii viitori. El cuprinde, pe de o parte, lucrări curente la exploatările societăţii, menite să continue pe cele începute anul trecut şi proiectate pe o perioadă de timp mai lungă, adică pe anii 1030, 1931, 1932, astfel ca la terminarea lor, în anul 1933, să se poată proceda la închiderea minei Carolina şi la concentrarea tuturor exploatărilor  pe stratul III; pe de altă parte, lucrări extraordinare de exploatare care nu intră în cadrul celor curente şi care împreună cu acestea vor putea să menţină producţiunea la un nivel cât mai ridicat, ridicând totodată preţul de revenire al cărbunilor. Consiliul, ţinând seamă de faptul că lucrările astfel cum sunt proiectate în memoriul anexat (prezentat mai sus - n.a.) sunt indispensabile pentru consolidarea exploatărilor societăţii, aprobă programul prezentat pe anul 1930, în valoare de aproximativ 104.000.000 lei, totalul lucrărilor pe cei trei ani, 1930, 1931 şi 1932, fiind de circa 167.500.000 lei”.

Tot în această şedinţă, Bujoiu prezintă şi„Referatul asupra programului de exploatare pe 1930 şi programului de lucrări extraordinare pe 1930-1931 şi 1932”, referitor la minele din Vulcan şi Petroşani

„A. Programul de exploatare
Caracteristica exploatărilor în 1929 a grupului Petroşani diferă mult de caracteristica grupului Vulcan. Grupul Petroşani a înfrânat încontinuu producţia nelucrând mult timp decât 5 zile pe săptămână. Cu toate acestea, a reuşit să-şi reducă la minim efectivul, astfel că randamentul a ajuns la 690 kg/ om şi opt ore, iar mina Est, a cărei raţionalizare şi utilizare de metode sunt mai înaintate, a ajuns la un randament total, subteran şi la zi, de 1.340 kg pe om în opt ore. Până la sfârşitul anului, producţiunea pe 1929 va întrece cu cca. 40.000 tone pe cea din anul 1928.
Grupul Vulcan a avut de luptat cu mari greutăţi datorită în special dezorganizării miniere şi a instalaţiunilor. Marile lucrările de concentrare începute chiar în 1928 şi deschiderea stratului principal la oriz. 400 nu pot merge decât în măsura în care vor înainta galeriile, şi întreaga reţea nu va fi gata decât în 1932. Totodată, Grupul Vulcan a avut de suferit în urma arderii staţiunii intermediare a funicularului Mina Vest-Separaţie-Centrala Electrică, ceea ce a îngreuiat enorm  transportul în suprafaţă. Un alt dezavantaj a provenit din accidentul suferit de motorul electric al compresorului central de 75 m³, care nu a putut fi reparat de Siemens decât după un şi jumătate, fiind repus în funcţiune numai în decembrie a.c. Adăugând la cele de mai sus şi focurile ce s-au declarat la minele Văii Jiului de Sus în lentilele Arpad şi Gervise, fapt ce a redus cu cca. 40% producţia acestor mine, vedem ce neajunsuri a întâmpinat Grupul Vulcan.             
Pe de altă parte, Căile Ferate ne-au acordat după greutăţi nesfârşite o cotă de livrare chiar superioară celor din anii anteriori, şi am căutat să o asigurăm cu orice chip, ceea ce ne-a obligat a păstra locuri de lucru cu randament slab şi cu cărbune care avea până la 69% steril.
Toate aceste greutăţi ale Grupului Vulcan nu pot fi complet înlăturate decât prin terminarea reţelei de galerii la orizontul 400, care în acelaşi timp vor permite deschiderea str. III pe o importantă porţiune, prin completarea maşinilor şi instalaţiunilor şi prin asigurarea producţiei cerută Grupului Vulcan prin completarea ei de la Aninoasa, aşa că locurile de lucru dezavantajoase de la Grupul Vulcan vor fi oprite.
Programul Grupului Petroşani pe 1930 prevede o producţiune de 600.000 tone, din care 79% va fi scoasă din stratul 3; această producţiune ar putea fi mărită cu 60.000 tone ce vor fi împrumutate Grupului Vulcan. Se vor rambleia 166.966 m³, din care 74.633 rambleu uscat, iar 94.133 rambleu hidraulic. (…) Din punct de vedere al concepţiei tehnice, lucrările miniere au fost concentrate în sectoare mai puţin întinse, urmând ca după epuizarea rezervelor din sector între anumite orizonturi să se atace un sector vecin. Prin această operaţiune lungimea galeriilor se va reduce progresiv până în 1933 (…), transporturile vor fi concentrate şi mecanizate etc. De asemenea metode noi de exploatare vor if încercate şi utilizate în fiecare mină afară de Petrila. După cum vom vedea mai jos, vom face pregătirile necesare ca în cursul anului 1931, Mina Dâlja, ale cărei lucrări au ajuns în general destul de departe, sub orizontul 610, să fie închisă, producţiunea altor mine putând asigura cuantumul Grupului Petroşani.
Preţul de revenire, calculat în modul cel mai meticulos pe fiecare loc de lucru în parte va permite să ajungem la 475 lei/ t la gura minei pentru întreg grupul, cifră la care adăugând regii, amortismente şi impozite, cheltuieli de separaţie, întreţinerea coloniilor, cheltuieli de vânzare, vom obţine cca. 780 lei, ca preţ de revenire total pentru cărbunele pus pe vagon.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 8  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter