09.07.2018,  18:49:54 | 0 comentarii | 1282 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Valeriu Butulescu, / Premiat de dacii liberi din Munţii Orăştiei… 
de Ziarul Vaii Jiului

Geoagiu este o comunitate hunedoreană mică, dar performantă. Beneficiază de bogăţii însemnate. Apele termale şi un important filon istoric. Ambele sunt exploatate cu iscusinţă. Pentru că Geoagiu mai are o bogăţie: oameni iscusiţi, harnici şi ospitalieri. În fiecare an se organizează aici Festivalul Naţional de Literatură Satirică „Ion Budai Deleanu”. Un nume greu, piatră de temelie a istoriei literaturii noastre, născut la 1760 la Cigmău, sat component al actualei localităţi Geoagiu. 
Valeriu Butulescu a primit Premiul 1 cu ultimul său volum de aforisme, intitulat „Maculator existenţial”. La întoarcerea sa la Petroşani am consemnat acest suculent interviu. (I.A.)

- Domnule Valeriu Butulescu! Ce v-a determinat să concuraţi la acest festival?
- Multe. În primul rând magnitudinea numelui! Ion Budai Deleanu semnează prima lucrare literară completă publicată în limba română: epopeea satirică „Ţiganiada”. La noi în judeţ s-a născut un înaintaş ilustru pionier al lumii scriitoriceşti. E o mare onoare. De aceea festivalul a şi început la Cigmău, printr-o slujbă de parastas şi depunere de coroane în locul unde a fost casa natală a Corifeului. Apoi, nu e un secret! Lucrez la o piesă de teatru „Asediul”. O comedie amară! Reţineţi. O comedie, spirituală şi decentă, cu Decebal şi Traian! O proiecţie dramaturgică modernă a acelor timpuri vechi. Vizita organizată la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei m-a ajutat. Mi-a încărcat bateriile cu inspiraţie…
- Ce v-a surprins la această acţiune?
- Am reîntâlnit nişte sufletişti incurabili. E vorba de consilierul Aurel Dîncşorean, de scriitorul Claudiu Nicolae Simonaţi. Şi, bineînţeles, primarul Vasile Cărăguţ. Ei ne-au însoţit pe toată durata festivalului. Această ospitalitate ne-a încălzit sufletele mai ceva ca izvoarele termale. Am avut, de asemenea, să cunosc mai mulţi confraţi în ale literaturii satirice, premiaţi şi ei la alte secţiuni. Am cunoscut un mare caricaturist al acestor timpuri, Costel Pătrăşcan.
- Cum vi se pare Geoagiul de azi?
- În plin avânt. Spre deosebire de cărbunele nostru, apele termale au căutare pe piaţa liberă a acestor vremuri. Sunt mulţi oameni în staţiune. Prezenţa lor sporeşte considerabil veniturile localităţii. Verdele crud al acestei veri inundă totul. Aerul puternic ionizat e foarte sănătos. Comuna e curată, se pune mare accent pe protecţia ecologică. Prosperitatea se vede cu ochiul liber…
- V-aţi documentat pe linie de dacologie?
- Desigur! Aproape tot programul a decurs sub semnul dacilor. Consilierul Dîncşorean, un foarte documentat susţinător al dacismului, s-a îmbrăcat în haine dacice. La masa festivă s-a servit mâncare dacică. Am intrat cu emoţie pe poarta de la Sarmizegetusa Regia, acolo unde Marele Decebal a luptat şi a murit eroic. La Geoagiu Băi, la Termele Romane am văzut locul în care se îmbăia Împăratul Traian, păzit atent de pretorieni, adică de SPP-ul său.
- Am aflat că la festivitatea de premiere aţi citit aforisme dacice…
- Am scris un ciclu de aforisme despre daci. Viziunea mea de liber-cugetător se abate de la dogma istoriei noastre. Eu nu cred că un popor atât de mare ca acela al dacilor (lăudat de Herodot, şi de alţi istorici antici) a putut fi „asimilat” până la pierderea limbii materne de câteva legiuni romane, în decursul a 160 de ani. Triburile latine se ştie că au migrat spre vest din Europa de Mijloc. Ele s-au format în acelaşi bazin etno-genetic cu triburile dacice. Limba dacilor semăna cu latina, dinainte de venirea lui Traian. Noi azi vorbim limba dacică modernă. Cum să latinizeze romanii limba dacilor într-un secol şi jumătate, când ungurii n-au putut-o maghiariza în o mie de ani?
- Vreţi să ne spuneţi un aforism din acest ciclu?
- Grecii au fost şi au rămas greci, albanezii au fost şi au rămas albanezi. Numai noi ne-am culcat daci şi ne-am trezit romani! Obârşia comună a dacilor şi latinilor trebuie căutată în preistorie, singura perioadă nealterată de politicieni şi istorici. 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 4 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter