10.07.2018,  18:31:14 | 0 comentarii | 460 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XXXVI) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. 
Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)

        
Disponibilităţi     
Programul de lucrări de mai sus, deşi are o deosebită importanţă pentru noi şi va însuma o serie de beneficii, va fi greu de realizat dacă nu vom avea şi siguranţa disponibilului necesar. Pentru a face un studiu asupra disponibilului, studiu care nu trebuie acceptat decât cu aproximaţia ce aceste calcule comportă a trebuit să fixez anumite elemente iniţiale, şi anume:

Producţia           1930                  1931           1932
Dividend        1.006.000    1.066.000    1.066.000
Preţ de revenire  6% (pt. 1929)    9% (pt. 1930)     12% (pt. 1931)
la gura minei    476,86        476,86        476,86                  
Preţ de vânzare    931        931        931
Dividendul fixat a fost socotit avându-se în vedere situaţia excepţională a anului 1929. O modificare a dividendului cu un punct ar schimba previziunile cu cca. 12 milioane lei.
Pe baza cheltuielilor de exploatare preliminate de mână, a cheltuielilor extraordinare din tablourile 1, 2 şi 3, precum şi a elementelor de mai sus, am alcătuit un tablou de disponibilităţi, pe care-l anexez sub numărul 4. Din acest tablou reiese că, plecând de la un sold nul ca disponibil, vom putea desfăşura programul nostru, având în momentul cel mai rău un maxim de sold debitor, de Lei 86.800.000. Iar la finele anului al treilea vom termina campania de lucrări extraordinare cu un sold activ de 120.000.000 lei. Dat fiind situaţia actuală financiară a societăţii, vedem că programul se poate desfăşura fără cea mai mică îngrijorare.

Rentabilitate      
Înainte de a intra în calcule de rentabilitate care comportă şi ele o oarecare aproximaţie, va trebui să considerăm cheltuielile extraordinare ce se fac sub un aspect specific industriei miniere. 
O industrie, alta decât minieră, spre ex.: o fabrică de zahăr, odată ce şi-a construit fabrica şi instalat maşinile, lucrează sub aceeaşi formă timp îndelungat, ea făcându-şi totodată şi amortismentele necesare. În schimb, o industrie minieră, spre ex.: petroliferă  trebuie să aibă încontinuu investită o sumă fixă în lucrări active pentru a-şi menţine producţiunea. Anume, dacă pentru o producţie de x tone pe zi are nevoie de y sonde şi dacă o sondă s-a epuizat, deci s-a şi amortizat, va trebui imediat investită suma amortizată în o nouă sondă, spre a-i asigura producţiunea fixă, fără ca pentru această nouă investiţie să se ceară un plus de rentabilitate. Sumele amortizate au fost reinvestite pentru a se menţine rentabilitatea anterioară.
Minele de cărbuni urmează această lege şi mai aproape decât o exploatare de petrol. Ele au nevoie încontinuu de un număr relativ constant de metri de galerii, puţuri, de un anumit stand de maşini diverse etc. pentru a putea menţine producţiunea pe acelaşi picior. Ca atare, sumele investite în lucrări active păstrează un nivel aproape constant, lucrările degradate şi ca atare amortizate fiind refăcute cu fondurile adunate pentru amortizarea lor. O imagine clară a acestei situaţiuni ne este dată în următorul exemplu tipic: Pentru asigurarea transportului minier în ipoteza unei producţiuni de 2000 t pe zi sunt necesare circa 4.000 vagonete. Dacă într-un an s-au degradat şi s-au scos din uz 500 vagonete, va trebui să se înlocuiască imediat cu alte 500 vagonete noi, fără ca pentru contravaloarea acestora să se poată cere un plus de rentabilitate. Privite sub această formă, amortismentele iau o formă de fonduri de reînoire, iar investiţiunile nu sunt decât cheltuieli de reînoire.
O mare mină de cărbuni fiind un complex de numeroase investiţiuni elementare, servind la tot atâtea operaţiuni elementare, prin legea cifrelor mari se poate spune că, atât timp cât investiţiunile din o serie de azi nu întrec amortismentele anilor respectivi, nu li se poate cere un plus de rentabilitate.
 Problema rentabilităţii se poate pune numai atunci când investiţiunile făcute, împărţite la anii pentru care servesc, depăşesc prevederile anuale ale fondului de amortisment-reînoire. În acest caz sumele cheltuite sunt procurate de societate fie prin augmentare, fie prin împrumuturi de diverse forme, şi societatea va trebui să răspundă prin un plus de rentabilitate plusului de investiţiuni, acoperind fie plusul de dividend, fie dobânda şi asortimentul împrumutului. Bineînţeles că orice lucrare extraordinară de investiţie sau reînoire înainte de a fi realizată, este obiectul a foarte serioase studii de rentabilitate, neacceptând nici o lucrare care poate aduce o readucere de beneficiu.
Totuşi, dacă lucrările de reînnoire sunt concepute într-un spirit judicios şi dacă se utilizează intens orice progres de maşinism sau doctrină, se pot obţine şi beneficii suplimentare. În programul nostru de lucrări, beneficiile suplimentare ce aşteptăm provin din două surse:
a) din raţionalizarea şi mecanizarea lucrărilor curente de exploatare şi
b) din minusul de cheltuieli cerute pentru una sau mai multe operaţiuni elementare de noua sau noile instalaţiuni care înlocuiesc instalaţiunile vechi.
Beneficiile din a) sunt foarte greu de calculat separat pe fiecare operaţiune deoarece acestea variază din moment în moment prin deplasarea sau deformarea continuă a lucrărilor. Totuşi, statistica tehnică sau contabilă, singurele care ne pot da o apreciere justă asupra unei mari serii de fapte mereu schimbătoare ne arată că introducerea de noi metode şi raţionalizarea ne aduc în mod cert reduceri de preţ de revenire, pe baza cărora au făcut prevederile de disponibil. În acel tablou însă am socotit şi o reducere a preţului de vânzare şi ca atare nu voi lua în considerare ca măsură de prudenţă nici un plus de beneficiu provenit din raţionalizare şi mecanizare.
  b) limitând plusul de rentabilitate ce aşteptăm prin realizarea judicioasă a programului de lucrări extraordinare numai la câteva posturi, şi anume (de la începutul acestui capitol până aici, fiind vorba de generalităţi comune mineritului, considerentele directorului general Bujoiu sunt identice cu cele din referatul dedicat minelor din Lupeni, deşi în 1929 nu exista comoda „metodă” copy-paste - n.a.):
Concentrarea producţiunii Grupului Petroşani la Petrila.
Spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii.
Concentrarea extracţiei grupului Vulcan prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la grupul Vulcan vor putea înregistra următoarele avantagii:
1. Pe lângă avantagiul unui transport mai eftin cu noul funicular, ne va permite să concentrăm separaţiile Est şi Vest într-un singur punct şi prin capacitatea de transport mărită minele din Aninoasa vor putea da un plus de producţie şi vom putea proceda la închiderea minei Dâlja, ceea ce va prezenta un important beneficiu.
2. Cheltuielile pe care le avem astăzi cu exploatarea funicularelor se ridică la 6.449.268 lei, valoarea lor de inventar nemaifiind decât lei 2.205.000, sumă ce va fi amortizată prin bilanţul pe 1929.
Exploatarea noului funicular de … m ne va costa:
Salarii              -  1.200.000 lei;
Energie            -  1.872.000 lei;
Întreţinere         -     600.000 lei
………………………………………....................
                             3.672.000 lei

De unde rezultă un prim beneficiu de 2.777.268 lei.
Închizând mina Dâlja vor apărea după calcule făcute atât prin estimarea fiecărui cont în parte, cât şi prin calcularea preţului de revenire, producţiunea fiind repartizată pe celelalte mine un beneficiu de 28.000.000 lei, incluzând în această cifră şi suprimarea transportului şi întreţinerea galeriei la or. 616 Dâlja Vest. (Remarc că aceste previziuni sunt luate cu extremă prudenţă, cifra de economii calculată de domnii experţi Roth şi Hoffmann ajungând la peste 45 milioane anual).
În afară de funicular, vom avea de executat în vederea concentrării producţiei la Petrila şi un funicular Est-Spălătorie şi o instalaţie cu funie fără sfârşit Petrila-Splălătorie, o cale ferată normală cu un tunel şi un pod, un depozit de lemne, unul de materiale şi un altul pentru cărbuni. Aceste instalaţiuni vor înlocui transportul la or. 916 de la Mina Est la separaţia Est, transportul Petrila Est şi depozitele cu manipularea lor. 



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter