11.07.2018,  18:16:03 | 0 comentarii | 207 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XXXVII) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. 
Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)

        
De asemenea, personalul necesar expediţiei va fi redus la mai mult de jumătate, încărcarea vagoanelor făcându-se în viitor numai într-un loc în loc de două şi într-un timp mai scurt.
Cheltuielile ce avem astăzi cu instalaţiile sunt următoarele:
Transport prin galeria Est     -  1.488.192 lei
Transport Petrila-Est        -  2.892.192 lei
Depozitul de lemne Vest     -  2.500.000 lei
Depozitul de lemne Est:      -  2.580.000 lei
Depozitul de cărbuni Vest:     -     112.764 lei
Depozitul de cărbuni Est:       -       79.452 lei
Cheltuieli cu expediţia:        -  3.221.434 lei
Total                        -  12.882.024 lei.

Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi ne vor da:

Transport-Est şi Petrila-Spălătorie:
Salarii                -    720.000 lei
Energie             -    216.000 lei
Întreţinere         -    120.000 lei
Total                 - 1.056.000 lei

Depozitul de lemne
Salarii            - 3.000.000 lei
Energie şi întreţinere     -    870.000 lei
Total            - 3.870.000 lei

Depozitul de cărbuni
Salarii, întreţinere şi energie - 270.000 lei

Depozitul de materiale
Salarii             - 576.000 lei

Cheltuieli de expediţie - 1.630.000 lei

Total cheltuieli (Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi - n.a.) - 7.990.000 lei.
Scăzând aceste cheltuieli din totalul de mai sus (12.882.024 lei - n.a.) vedem că ne va rămâne un beneficiu de 4.884.024 lei.
2. Avantagiile ce aşteptăm prin introducerea spălării întregii noastre producţiuni (…) sunt de diferite feluri. În primul rând, ne permite să concentrăm într-un singur loc prepararea mecanică a produselor noastre, şi ca atare nu mai construim două noi separaţiuni, al căror cost este de 30 milioane, iar cheltuielile de exploatarea de la circa 11 lei pe tonă s-ar fi urcat la cca. 30-32 lei, cât costă separarea la Grupul Vulcan sau la Soc. Lupeni, preparând cărbuni aşa cum trebuie să se prezinte în comerţ.
Ameliorarea sortării produselor noastre chiar prin noi separaţii era absolut imperioasă, deoarece condiţiile impuse atât de Căile ferate, cât şi de particulari, sunt din ce în ce mai severe, clienţii noştri având a alege între cărbunii de Valea Jiului şi alte surse de energie, din care cea mai periculoasă pentru noi este păcura. În ultimul timp, de altfel, am avut numeroase reclamaţiuni, spre ex.: de la fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Căile ferate ne-au pus la dispoziţie 18 vagoane de la Oradea-Mare etc.
Introducând spălarea ca mijloc radical de curăţire, reducând şi cenuşa până la un procent economic, pe lângă că vom scăpa de neajunsurile de mai sus datorită neomogenităţii produselor noastre, dar vaporizarea, adică efectul util, creşte în proporţie mai mare decât pierderea ce o avem la spălat, şi vom putea obţine de la clienţii luminaţi un preţ pentru cărbunii spălaţi, care va corespunde pentru cărbunii bruţi nespălaţi, un preţ mediu mai mare decât cel obţinut prin vânzarea sub formă brută (experienţă şi contract de furnitură obţinut de Soc. Lupeni, pe bază de licitaţie, pentru cărbuni spălaţi, la centrala electrică Timişoara).
Un alt avantagiu va proveni din faptul că cheltuielile de transport, raportate la efectul util, sunt sensibil mai mici la cărbunele spălat decât la cărbunele brut, şi anume scad în proporţia creşterii de vaporizare. Consecinţa acestui fapt va fi sau augmentarea razei noastre de acţiune sau diminuarea costului efectului util la aceeaşi distanţă, de unde va rezulta desigur un plus de plasament. Acest plus va fi augmentat şi de faptul că felul în care se vor prezenta produsele noastre va face pe mulţi consumatori de combustibili de altă natură să se aprovizioneze pe viitor cu cărbuni de Valea Jiului.
Consecinţa acestui plus de producţiune ce se poate întrevede cu destulă certitudine, şi pe care-l apreciez la cca. 8%, va avea un efect favorabil asupra preţului de revenire, şi dacă considerăm că circa 56% din preţul de revenire sunt sume fixe, independente de producţie, vedem că ne putem aştepta la o scădere de preţ de revenire de cca. 4% sau de cca. 25 lei pe tonă. Raportând această scădere la cca. 630.000 tone, vedem ce important beneficiu rezultă.
Dar pentru a păstra cât mai multă prudenţă în calculul nostru, vom considera că nu realizăm nici un avantaj bănesc din cele de mai sus, adică din ameliorarea efectului util, şi deci un preţ mai mare, şi nu vom augmenta plasamentul nostru tradus în cărbuni bruţi, deci nu va scădea preţul de revenire. Singurul avantaj, de astă dată cert, va fi menţinerea reputaţiunii, şi ca atare a clientelei, care altfel s-ar fi adresat la alte mine care sunt în curs de a executa diverse instalaţiuni de ameliorare a produselor lor. Renunţând la specularea avantagiilor băneşti de mai sus, să vedem care va fi situaţiunea de pe urma spălării, adică, care vor fi cheltuielile faţă de cheltuielile de separaţiune şi care vor fi rezultatele spălării însăşi.

Cheltuielile de spălare sunt apreciate la:
Salarii           - 1.728.000 lei
Energie         - 5.007.000 lei
Întreţinere    -    600.000 lei
………………………………………..
Total        - 7.335.000 lei

Astăzi cheltuielile de separaţie sunt:
Separaţia Vest    - 4.540.188 lei
Separaţia Est       - 3.603.240 lei
………………………………………..
Total                     - 8.143.428 lei

Economia ce s-ar realiza la acest post este numai de 808.428 lei, şi este atât de redusă pentru că, după cum am menţionat mai sus, spălătoria înlocuieşte două separaţiuni vechi, din care una foarte rudimentară, ce-şi îndeplineau scopul într-un mod tot atât de rudimentar. Adevărata economie rezidă în faptul că nu vom fi obligaţi a investi cca. 50 milioane în două separaţii, al căror cost de exploatare pe tonă ar fi de cca. 30 lei. În acest caz, economia ar fi fost de cca. 19 lei/ t, şi, raportate la 600.000 t/ an, s-ar fi ridicat la cca. 11.400.000. Această economie, nefiind însă realizată efectiv, ci numai o cheltuială suplimentară ce s-ar fi făcut în anii următori dacă nu făceam spălătoria, nu o vom trece ca un beneficiu.
Spălarea însăşi, cu toate că va fi efectuată asupra unui cărbune inferior celui de la Vulcan, va fi totuşi rentabilă dacă ne oprim la un procent de cenuşe şi perdere prin spălare economic.
Încercări de ciuruire făcute săptămânal din eşantilioane medii adunate timp de 3 luni au dat pentru 
Grupul Petroşani următoarea sortare:
1 tonă cărbuni bruţi:     80 kg peste 80 mm
                  632 kg peste 8-80 mm
                  183 kg peste 0,5-8 mm
                    45 kg peste 0-0,5 mm
                    60 kg peste steril
            …………………………………..
                 1.000 kg
Pe baza preţurilor ce se plătesc astăzi pe CFR putem obţine pe aceste cantităţi sortate şi recompune în produse comerciale:
  80 kg blocuri a 1,080  =   86,40 lei
700 kg ocnă     a 0,931  = 736,49 lei
  70 kg mărunt a 0,745  =   52,15 lei
………………………………………………………
Obţinem pentru o tonă  = 875,04 lei

Scoţând blocurile care se separă cu mâna, restul care va fi supus spălării, conţinând sterilul uniform repartizat în masa cărbunilor, vom avea de tratat:
670 kg cărbuni - 8-80  mm
194 kg cărbuni - 0,5-8 mm
            48 kg cărbuni - 0,05  mm
……………………
Total:  912 kg



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 5 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter