29.07.2018,  11:21:51 | 0 comentarii | 620 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XLI) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)    


O mare mină de cărbuni fiind un complex de numeroase investiţiuni elementare, servind la tot atâtea operaţiuni elementare, prin legea cifrelor mari se poate spune că atât timp cât investiţiunile din o serie de azi nu întrec amortismentele anilor respectivi, nu li se poate cere un plus de rentabilitate.
Problema rentabilităţii se poate pune numai atunci când investiţiunile făcute, împărţite la anii pentru care servesc, depăşesc prevederile anuale ale fondului de amortisment-reînnoire. În acest caz sumele cheltuite sunt procurate de societate fie prin augmentare, fie prin împrumuturi de diverse forme, şi societatea va trebui să răspundă prin un plus de rentabilitate plusului de investiţiuni, acoperind fie plusul de dividend, fie dobânda şi asortimentul împrumutului. Bineînţeles că orice lucrare extraordinară de investiţie sau reînnoire înainte de a fi realizată, este obiectul a foarte serioase studii de rentabilitate, neacceptând nici o lucrare care poate aduce o readucere de beneficiu.
În cazul nostru, amortismentul normal al societăţii fiind de ordinul a 50-70 milioane anual, vedem că, deşi programul nostru este încărcat, nu vom întrece disponibilităţile fondului de reînnoire.
Totuşi, dacă lucrările de reînnoire sunt concepute într-un spirit judicios şi dacă se utilizează intens orice progres de maşinism sau doctrină, se pot obţine şi beneficii suplimentare. În programul nostru de lucrări, beneficiile suplimentare ce aşteptăm provin din două surse:
a) din raţionalizarea şi mecanizarea lucrărilor curente de exploatare şi
b) din minusul de cheltuieli cerute pentru una sau mai multe operaţiuni elementare de noua sau noile instalaţiuni care înlocuiesc instalaţiunile vechi.
Beneficiile din a) sunt foarte greu de calculat separat pe fiecare operaţiune deoarece acestea variază din moment în moment prin deplasarea sau deformarea continuă a lucrărilor. Totuşi, statistica tehnică sau contabilă, singurele care ne pot da o apreciere justă asupra unei mari serii de fapte mereu schimbătoare ne arată că introducerea de noi metode şi raţionalizarea ne aduc în mod cert reduceri de preţ de revenire, pe baza cărora au făcut prevederile de disponibil. În acel tablou însă am socotit şi o reducere a preţului de vânzare şi ca atare nu voi lua în considerare ca măsură de prudenţă nici un plus de beneficiu provenit din raţionalizare şi mecanizare.
b) limitând plusul de rentabilitate ce aşteptăm prin realizarea judicioasă a programului de lucrări extraordinare numai la câteva posturi, şi anume: Organizarea şi centralizarea transporturilor prin sistemul de galerii principale la or. 640, introducerea tracţiunii electrice în locul locomotivelor pneumatice de astăzi, suprimarea a două separaţii şi înlocuirea lor prin o spălătorie centrală, executarea şi completarea sistemului de galerii pe orizontul Ştefan, vom putea înregistra următoarele avantagii:
1. Concentrarea transporturilor la oriz. 640 pe galeria Ştefan. Astăzi Mina Victoria transportă producţia ei prin puţul Victoria şi apoi pe un funicular lung de 1.500 m la Separaţia Victoria. Costul pe tonă a acestui transport se ridică în mediu la 58 lei, pe când transportul pe orizontală prin galeria Ştefan revine la lei 19/ t, de unde pentru producţia de 110.000 t a minei Victoria rezultă o economie, inclusiv întreţinerea, de 3.100.000 lei;
2. Introducând chiar în prima jumătate a anului 1930 tracţiunea electrică în locul locomotivelor de aer comprimat se poate obţine o reducere de cost a tonei/ km de la 15-24 lei t/ astăzi la 4,50 lei/ t, o diferenţă de cca. 11,50 lei t/ km faţă de minim. Considerând că actualmente avem pe galeria Ştefan 600.000 t/ km anual, rezultă o economie de 6.900.000 lei.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 5  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Licitații

* * *








* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Anunt de selectie 7.4 simplificat 2019 - prelungire

Anunt de selectie MCS 7.2 simplificat prelungire mai 2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter