01.08.2018,  19:25:05 | 0 comentarii | 768 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XLIV) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. 
Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)  
 

În adevăr, dacă producţiunea creşte cu circa 8% şi avem o reducere de preţ de cca. 30 lei, beneficiul ce ar rezulta, aplicat la 500.000 + 0,08 x 5.000.000 = 540.000 tone, ar fi de cca. 16.200.000, ceea ce ar sări sensibil totalul de mai sus.
Epocile la care aşteptăm apariţia diferitelor branşe de beneficii sunt:
În      1930………………3.800.000 lei
    1931……………..20.900.000 lei
    1932……………..36.900.000 lei
    1933……………..52.155.000 lei
În afară de programul acesta nu prevedem nici o lucrare deosebită în anii ce vor urma.
Vom avea desigur anumite sume ce se vor cheltui pentru deschiderea din galeriile principale a diverse lentile din stratul No. 3. Acestea însă sunt lucrări de exploatare extraordinare şi nu au caracter de investiţie. Se poate însă ca să fie necesar să intensificăm rambleiajul hidraulic, şi în acest caz cheltuiala nu va întrece circa 10 milioane lei pe an în investiţiuni. Celelalte maşini diverse ce se vor cumpăra sunt prevăzute în previziunea de lei 10 milioane făcută pentru fiecare din anii 1930, 1931, 1932 şi 1933.
La programul de mai sus nu am amintit nimic despre centrala electrică şi atelierele centrale, deoarece în ipoteza fuziunii societăţii Lupeni cu celelalte societăţi din Valea Jiului, aceste instalaţiuni vor fi complet deformate dacă nu chiar închise. În orice caz programul pentru aceste instalaţii nu se va discuta decât atunci când chestiunea fuziunii va fi definitiv rezolvată”.

Conducătorii
Componenţa consiliului de administraţie al Societăţii Petroşani în 1929 era următoarea: N.P. Ştefănescu - preşedinte (ca anecdotică amintim că maşina în care se afla acesta a fost atacată în 1929 pe Defileul Jiului de banda „Mâna Neagră”, care acţiona pe teritoriu Văii Jiului), T. Constantinescu şi R. Fuchs - vicepreşedinţi; C. 
Bălteanu, A. Berkowitz, Conte J. Bethlem, Gh. Bernady, Dr. Fr. Chorin, I. Comşa, I.I. Demetrescu, M. Georgescu, C. Neamţu şi Dr. P. Szasz - membri. Când nu puteau participa, unii dintre aceştia erau reprezentaţi prin procură de alţi domni. La şedinţele consiliului participa mereu şi directorul general al Soc. Petroşani, ing. I.E. Bujoiu Născut în 1894 la Bucureşti, Bujoiu a murit la 30 mai 1956 în închisoarea 
Văcăreşti. De numele său se leagă mai multe realizări socio-economice în Valea 
Jiului, Teatrul Minier şi moara din Lupeni, una dintre cele mai mari din acele timpuri, căreia localnicii îi spuneau „moara lui Bujoiu”.

Consiliul aprobă planurile lui Bujoiu
În şedinţa Consiliului de administraţie a Soc. Petroşani din 14 XII 1929, directorul general I.E. Bujoiu informează că „în ultimul timp situaţia la minele din Valea Jiului s-a îmbunătăţit atât în ceea ce priveşte mersul din ce în ce mai normal al muncii, cât şi liniştirea spiritelor”. Din procesul verbal al şedinţei mai reţinem: „Directorul general supune consiliului programul lucrărilor prevăzute pentru anii viitori. El cuprinde, pe de o parte, lucrări curente la exploatările societăţii, menite să continue pe cele începute anul trecut şi proiectate pe o perioadă de timp mai lungă, adică pe anii 1030, 1931, 1932, astfel ca la terminarea lor, în anul 1933, să se poată proceda la închiderea minei Carolina şi la concentrarea tuturor exploatărilor  pe stratul III; pe de altă parte, lucrări extraordinare de exploatare care nu intră în cadrul celor curente şi care împreună cu acestea vor putea să menţină producţiunea la un nivel cât mai ridicat, ridicând totodată preţul de revenire al cărbunilor. Consiliul, ţinând seamă de faptul că lucrările astfel cum sunt proiectate în memoriul anexat (prezentat mai sus - n.a.) sunt indispensabile pentru consolidarea exploatărilor societăţii, aprobă programul prezentat pe anul 1930, în valoare de aproximativ 104.000.000 lei, totalul lucrărilor pe cei trei ani, 1930, 1931 şi 1932, fiind de circa 167.500.000 lei”.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 6 ori 7  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter