Articole de acelasi autor

În chestiunea stațiunii din Munții Șureanu / Ministerul Justiţiei a primit clarificări de la prefectură și consiliul judeţean

Cu Nicolae Dunca, primarul Aninoasei / Despre proiectele anului 2019

Pe urmele codului portocaliu

Petroșani / Atenţie, la pavelele din centru!

Petroșani / Eminescu la Biblioteca Municipală

Petroșani / Sala Sporturilor - la un ok de la CNI

Universitatea din Petroșani / Câștigătoarea unui proiect POCU

Bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara pe 2018 (II) Peste 200 de fapte de natură penală

Consiliul Județean Hunedoara / Bilanţ 2018 (V)

Bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara pe 2018 (I) Cifre și procente mai bune decât cele din 2017

Sigur că multă lume din Vale se va întreba cu ce a rămas regiunea carboniferă din sudul judeţului Hunedoara în urma conferinţei „Regiunile carbonifere din România în tranziţia energetică”?

La conferință au participat ca şi invitaţi de vârf comisarul european cu rang de ministru european, Corina Creţu, doi miniştri din Guvernul României (Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene şi hunedoreanca Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni), doi parlamentari de Hunedoara (senatorul lupenean Cristian Resmeriţă şi deputatul Laurenţiu Nistor), alături de doi secretari de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Tiberiu Valentin Mavrodin şi din cadrul ministerului Energiei şi lupeneanul Doru Vişan, consilierul de stat al Primului-ministru, Florin Radu Ciocănelea, precum şi oficiali din Parlamentul European şi Consiliul Europei, cum ar fi Glorieux Jaques, vicepreşedintele Comisiei Consultative pentru mutaţii industriale din cadrul Comitetului Economic şi Social European.
Sala a fost plină de oameni de afaceri, antreprenori, şefi de instituţii de stat şi private, membrii ai unor asociaţii şi o.n.g.-uri şi alţii, unii prezentaţi în ediţia de ieri a ziarului nostru, alături de toţi primarii Văii Jiului, de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, de oficiali ai CEH. Toată acţiunea a fost moderată de ştiristă Cristina Şincai. (de parcă din Valea Jiului nu ar fi putut nici un băiat sau fată să o modereze; pentru aceasta o notă proastă organizatorilor – n.r.)
Ei bine, nu băgăm mâna-n foc pentru nimeni şi pentru nimic la întrebarea „cu ce rămâne Valea?”, dar dacă ar fi să ne luăm după ce a specificat cu subiect şi predicat ministrul Rovana Plumb, certificat apoi şi confirmat şi de comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, ar trebui ca Valea Jiului să se bucure pentru veştile primite pe 13 septembrie în Aula Universităţii. Dar, aşa cum noi, cei din Vale, ne-am ars de atâtea ori cu supa, acum mai toţi suflăm şi în iaurt şi de data aceasta, aşteptând în scurt timp şi mediu fapte concrete, inclusiv în ceea ce priveşte „salvarea celor două mine, Lupeni şi Lonea de la închidere”, via Comisia Europeană, în sală fiind intens tratat şi acest subiect.
Dar iată , partea importantă a declaraţiei ministrului Fondurilor Europene, legată de proiecte şi de bani, proiecte propuse de primarii noştri şi de administraţiile locale, multe idei fiind venite dinspre comunitate şi necesităţile ei: „Împreună cu cei din Comisia Europeană am decis, în urma întâlnirilor de la Bruxelles, să realizăm o strategie şi un cadru de acţiuni pe termen mediu şi lung pentru Valea Jiului, prin Serviciul de Fonduri Structurale al Comisiei Europene. Deja colegele mele şi colegii care sunt aici în sală, şi care fac parte din grupul de lucru pentru dezvoltarea Văii Jiului, au finalizat proiectul de finanţare şi pe buget este alocat în jur de 800.000 de euro pentru a realiza această strategie (…). În total, suma pe care am calculat-o, dacă vorbim şi de infrastructura rutieră şi feroviară care va conecta Valea Jiului cu drumurile europene este de 3 miliarde 574 de milioane de euro. Concret, pe Valea Jiului sunt semnate în prezent contracte de finanţare (deci numai pentru această zonă!) de 150 milioane euro şi mă refer aici la infrastructura de apă şi apă uzată, mă refer la investiţiile în strategiile de dezvoltare durabilă, mă refer la partea de Educaţie, de Sănătate, drumuri (…)”.  Vom reveni.