24.10.2018,  17:38:18 | 0 comentarii | 346 vizualizari
JUBILEUL CĂRBUNELUI (XLVIII) / Minele în primii ani de după război în România Mare
de Marian BOBOC

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului.
„Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. 
Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)    

 

Beneficiile din a) sunt foarte greu de calculat separat pe fiecare operaţiune deoarece acestea variază din moment în moment prin deplasarea sau deformarea continuă a lucrărilor. Totuşi, statistica tehnică sau contabilă, singurele care ne pot da o apreciere justă asupra unei mari serii de fapte mereu schimbătoare ne arată că introducerea de noi metode şi raţionalizarea ne aduc în mod cert reduceri de preţ de revenire, pe baza cărora au făcut prevederile de disponibil. În acel tablou însă am socotit şi o reducere a preţului de vânzare şi ca atare nu voi lua în considerare ca măsură de prudenţă nici un plus de beneficiu provenit din raţionalizare şi mecanizare.
  b) limitând plusul de rentabilitate ce aşteptăm prin realizarea judicioasă a programului de lucrări extraordinare numai la câteva posturi, şi anume (de la începutul acestui capitol până aici, fiind vorba de generalităţi comune mineritului, considerentele directorului general Bujoiu sunt identice cu cele din referatul dedicat minelor din Lupeni, deşi în 1929 nu exista comoda „metodă” copy-paste - n.a.):
Concentrarea producţiunii Grupului Petroşani la Petrila.
Spălarea întregii producţiuni la Petrila în loc să construim două noi separaţii.
Concentrarea extracţiei grupului Vulcan prin puţul Chorin şi introducerea brichetajului pentru alocaţii la grupul Vulcan vor putea înregistra următoarele avantagii:
1. Pe lângă avantagiul unui transport mai eftin cu noul funicular, ne va permite să concentrăm separaţiile Est şi Vest într-un singur punct şi prin capacitatea de transport mărită minele din Aninoasa vor putea da un plus de producţie şi vom putea proceda la închiderea minei Dâlja, ceea ce va prezenta un important beneficiu.
2. Cheltuielile pe care le avem astăzi cu exploatarea funicularelor se ridică la 6.449.268 lei, valoarea lor de inventar nemaifiind decât lei 2.205.000, sumă ce va fi amortizată prin bilanţul pe 1929.
Exploatarea noului funicular de… m ne va costa:
Salarii              -  1.200.000 lei;
Energie            -  1.872.000 lei;
Întreţinere         -     600.000 lei
……………………………………
                    3.672.000 lei

De unde rezultă un prim beneficiu de 2.777.268 lei.
Închizând mina Dâlja vor apărea după calcule făcute atât prin estimarea fiecărui cont în parte, cât şi prin calcularea preţului de revenire, producţiunea fiind repartizată pe celelalte mine un beneficiu de 28.000.000 lei, incluzând în această cifră şi suprimarea transportului şi întreţinerea galeriei la or. 616 Dâlja Vest. (Remarc că aceste previziuni sunt luate cu extremă prudenţă, cifra de economii calculată de domnii experţi Roth şi Hoffmann ajungând la peste 45 milioane anual).
În afară de funicular, vom avea de executat în vederea concentrării producţiei la Petrila şi un funicular Est-Spălătorie şi o instalaţie cu funie fără sfârşit Petrila-Splălătorie, o cale ferată normală cu un tunel şi un pod, un depozit de lemne, unul de materiale şi un altul pentru cărbuni. Aceste instalaţiuni vor înlocui transportul la or. 916 de la Mina Est la separaţia Est, transportul Petrila Est şi depozitele cu manipularea lor. De asemenea, personalul necesar expediţiei va fi redus la mai mult de jumătate, încărcarea vagoanelor făcându-se în viitor numai într-un loc în loc de două şi într-un timp mai scurt.
Cheltuielile ce avem astăzi cu instalaţiile sunt următoarele:
Transport prin galeria Est         -  1.488.192 lei
Transport Petrila-Est                -  2.892.192 lei
Depozitul de lemne Vest          -  2.500.000 lei
Depozitul de lemne Est:            -  2.580.000 lei
Depozitul de cărbuni Vest:         -     112.764 lei
Depozitul de cărbuni Est:           -       79.452 lei
Cheltuieli cu expediţia:            -  3.221.434 lei
Total                               -  12.882.024 lei.

Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi ne vor da:

Transport-Est şi Petrila-Spălătorie:
Salarii                        -    720.000 lei
Energie                     -    216.000 lei
Întreţinere                 -    120.000 lei
Total                         - 1.056.000 lei

Depozitul de lemne
Salarii                    - 3.000.000 lei
Energie şi întreţinere             -    870.000 lei
Total                    - 3.870.000 lei

Depozitul de cărbuni
Salarii, întreţinere şi energie         -    270.000 lei

Depozitul de materiale
Salarii                     -    576.000 lei

Cheltuieli de expediţie         - 1.630.000 lei
Total cheltuieli (Exploatarea noilor instalaţiuni care le înlocuiesc pe cele vechi - n.a.) - 7.990.000 lei.
Scăzând aceste cheltuieli din totalul de mai sus (12.882.024 lei - n.a.) vedem că ne va rămâne un beneficiu de 4.884.024 lei.
2. Avantagiile ce aşteptăm prin introducerea spălării întregii noastre producţiuni (…) sunt de diferite feluri. În primul rând, ne permite să concentrăm într-un singur loc prepararea mecanică a produselor noastre, şi ca atare nu mai construim două noi separaţiuni, al căror cost este de 30 milioane, iar cheltuielile de exploatarea de la circa 11 lei pe tonă s-ar fi urcat la cca. 30-32 lei, cât costă separarea la Grupul Vulcan sau la Soc. Lupeni, preparând cărbuni aşa cum trebuie să se prezinte în comerţ.
Ameliorarea sortării produselor noastre chiar prin noi separaţii era absolut imperioasă, deoarece condiţiile impuse atât de Căile ferate, cât şi de particulari, sunt din ce în ce mai severe, clienţii noştri având a alege între cărbunii de Valea Jiului şi alte surse de energie, din care cea mai periculoasă pentru noi este păcura. În ultimul timp, de altfel, am avut numeroase reclamaţiuni, spre ex.: de la fabrica de zahăr din Tg. Mureş, Căile ferate ne-au pus la dispoziţie 18 vagoane de la Oradea-Mare etc.
Introducând spălarea ca mijloc radical de curăţire, reducând şi cenuşa până la un procent economic, pe lângă că vom scăpa de neajunsurile de mai sus datorită neomogenităţii produselor noastre, dar vaporizarea, adică efectul util, creşte în proporţie mai mare decât pierderea ce o avem la spălat, şi vom putea obţine de la clienţii luminaţi un preţ pentru cărbunii spălaţi, care va corespunde pentru cărbunii bruţi nespălaţi, un preţ mediu mai mare decât cel obţinut prin vânzarea sub formă brută (experienţă şi contract de furnitură obţinut de Soc. Lupeni, pe bază de licitaţie, pentru cărbuni spălaţi, la centrala electrică Timişoara).
Un alt avantagiu va proveni din faptul că cheltuielile de transport, raportate la efectul util, sunt sensibil mai mici la cărbunele spălat decât la cărbunele brut, şi anume scad în proporţia creşterii de vaporizare. Consecinţa acestui fapt va fi sau augmentarea razei noastre de acţiune sau diminuarea costului efectului util la aceeaşi distanţă, de unde va rezulta desigur un plus de plasament. Acest plus va fi augmentat şi de faptul că felul în care se vor prezenta produsele noastre va face pe mulţi consumatori de combustibili de altă natură să se aprovizioneze pe viitor cu cărbuni de Valea Jiului.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 10 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter