04.11.2018,  11:42:47 | 0 comentarii | 603 vizualizari GALERIE:     FOTO    
1 noiembrie în cimitirul din Vulcan: Morţii liniștiţi și tot la locul lor, în timp ce unii dintre vii s-au umplut de nervi
de Gheorghe OLTEANU

În acest an, de Ziua Morților, nu am mai apucat să văd cimitirul plin de lumina lumânărilor aprinse la morminte. Cortegiul funerar cu care vărul meu Nuțu – fie iertat! - a fost condus pe ultimul său drum a ajuns aici în jur de unu și ceva. Am rămas numai cât a durat slujba de îngropăciune și ca să aprind lumânări lângă crucile de la mormintele părinților și la cele ale surorii și cumnatului. A fost însă suficient, ca să-mi dau seama cum stă treaba.

Mai întâi ceva, 
ca să fie liniștit vărul Nicușor, care a fost un pachet de nervi marți dimineața, când s-a dus să-și ia fratele mort de la morga spitalului din Petroșani. Deși luni, când a aflat că nu-l poate scoate decât a doua zi, i s-a spus că, marți, totul va merge ca pe apă, fiindcă actele vor fi gata, nu a fost să fie așa. Patru ceasuri, dacă nu chiar cinci, mi-a zis că a stat pentru o semnătură. Și nu e singurul care a pățit asta. Am făcut precizarea, fiindcă, poate, poate, se va mai schimba ceva la capitolul acesta. Pentru că nu e deloc plăcut ca, după ce omul e doborât de pierderea unei ființe dragi, când mai sunt multe de făcut, să-l mai ții încordat la maximum, ore întregi, în așteptarea unei iscălituri. 

Fiind prea devreme,
nu l-am prins pe domnul primar Gheorghe Ile salutându-i electoral, ca de obicei, pe cei care se îndreptau spre cimitir. Pe cei care veneau pe jos, deoarece multora dintre aceia care ajung cu mașinile li se fâlfâie de primirea menită să magnetizeze viitoare voturi. Am prins, însă, un trafic nemaivăzut de autoturisme. Unele urcau, altele coborau. Noroc cu polițiștii locali, purtând veste reflectorizante pe care scria „Poliția” (?!), care-i dirijau care pe unde să o apuce. În interiorul perimetrului din care au fugit întristarea și suspinarea, lângă florile de pe morminte și candelele aprinse unii începuseră deja petrecerea cu cozonacii, prăjiturile și băutura aduse de acasă. Nici preoții și cântăreții lor nu au ratat momentul și, chemați din toate părțile, abia mai pridideau cu slujbele de pomenire. Cu alte cuvinte, ziua asta a fost binevenită pentru toată lumea, fiind una de aducere aminte a celor plecați dintre noi.

Dacă în
cimitir mi-a fost dat să văd numai oameni calmi, alta a fost imaginea când am ieșit la drum. Din cauza ălora parcate pe ambele laturi ale asfaltului, autoturismele treceau aproape unul lângă altul. Plus că erau și pietoni cu grămada. Un tip care cobora cam cu viteză de la poarta de sus era cât pe cei să-l ia pe capotă pe un bărbat. A oprit nervos, dar nu s-a dat jos, așa cum intenționase, deși cel care era cât pe ce sa fie lovit i-a făcut invitația de rigoare. A preferat să plece în trombă și să-și vadă de drum. Ce ar mai fi de zis? Ah, da, câteva din grămezile de gunoi de lângă cimitirul nou nu mai erau acolo. Semn că la primărie se respectă consemnul și că toate exemplarele de ZVJ ajung la birourile celor doi șefi de la etajul întâi.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 2 ori 3  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter