Articole de acelasi autor

Lupeni. Simpozionul „Unirea Basarabiei cu România”

Pentru capturarea escrocului Augustin Hila, alias „Vasile Cornea”, / Presa petroșeneană a pus la bătaie o recompensă

Muncitorimea minieră în urmă cu un secol / „Croncăne corbii deasupra stârvului din Valea Jiului”

Rânduri pentru o eventuală reeditare a unei cărți despre Mina Petrila

Cum vă place scăldatul: / La putină sau la cadă?

Marian Boboc vă prezintă / La 3 luni după revolta de la Lupeni, vizita-revanșă fără glorie a lui Nicolae Ceaușescu

Marian Boboc vă prezintă: În urmă cu un secol – Valea Jiului sub ape

Marian Boboc vă prezintă / „Mine” clandestine interbelice din Valea Jiului

Primul fotograf petroșenean

1924-2024. Petroșani 100 / Conferința „Petroșaniul – de la Iacob la Iacob” (IV)

În ediția nr. 44/ 1929 „Zsilvölgyi Napló” publică pe prima pagină un articol cu titlul lung și explicit: „Cochină, conducător al Partidului Național (Țărănesc - n.r.), dovedește cu acte că Dr. Mêrza, deputat, și Halász, comerciant de făină din Petroșani, au păgubit Statul cu 200.000 Lei, cu ocaziunea furniturii de făină pentru șomeri din anul trecut”:
„Un act foarte interesant a ajuns înaintea Partidului Național în zilele trecute. Acest act era compus de Cochină, fruntaș al Partidului Național, în care susține dauna cauzată Statului de către deputatul Dr. Mêrza și comerciantul Halász prin transportul de făină pe seama cetățenilor fără muncă. Cochină dezvoltă următoarele:
Domnule Prezident! 
Din jurnale am cunoștință că Partidul Național din Valea Jiului, pe baza propu­nerii D-lui deputat Dr. Mêrza m-a exclus din partid. Cu onoare mă adresez D-lui Mêrza asupra motivelor pe baza cărora m-a exclus pe mine din partid. Dacă am și greșit ceva, nu e competent Dr. Mêrza, ca să propună excluderea mea.
Recunosc că erau greșeli cu ocaziunea alegerilor comunale, dar nu sunt eu vinovatul, că sunt alte împrejurări cu care am să mă justific la timpul său. Dar mă declar că în acel timp nu am făcut altceva, decât mi-am făcut obligațiunea, urmărind zvonul public. Nu așa s-a purtat însă Dl. deputat Dr. Mêrza, ci de când s-a ales deputat în total de 2 ori a fost în comuna noastră și oricât de mare voiește să apare, ca să dovedească contrar, totuși e mic cine așa a căzut în parlament, ca musca în lapte. Acum anul, nimeni nu s-a ocupat ca să excludă pe cineva din partid, deși erau foarte mulți care meritau. Vă întreb eu, D-le Prezident, că ce a făcut Dl Mêrza ca averescan, naționalist și liberal - pentru avantajul poporului? Poate că din fața mișcărilor din Valea Jiului pur și simplu s-a retras în hotelele de lux din București.
Poporul deja îl cunoaște, cât și dreptatea în această cauză, și știe că munca lui era numai o simulație. Totuși, mă simt fericit, pentru că urmare a muncii Dr-ului Mêrza, până acum suntem 3 persoane excluși din partid pe baza propunerii sale, și acești trei, afară de cel subscris, Lucaci, de prezent revizorul școlar și Petre Szalkay.
Descriu pe scurt, că contra lui Mêrza sunt fapte mai grave, în urma cărora persoana lui cade sub o critică jingașă. Când actualul guvern a ajuns la putere, fostul prefect Dr. Rozvan a intervenit la parlament ca să distribuie o sumă mai mare acelora fără muncă.
Dl. Prefect nu a rămas în București și a predat cauza pentru ajutor D-lui deputat Dr. Mêrza, pe care l-a încredințat cu tranșarea cauzei de ajutor.
Fruntașii Partidului Național din Valea Jiului au meditat asupra modului de distribuirea ajutorului.
După consultație au ajuns la rezultatul că vor cere oferte din diferite locuri asupra făinei și slăninei, cu scopul, ca din suma de 1.200.000 lei, despre care avea cunoștință și Dr. Mêrza, să cumpere cantitatea necesară. Ce s-a întâmplat nu știu, dar e fapt că făina nu era cumpărată de la cei cu oferta, ci Dr. Mêrza direct a încheiat un târg cu comerciantul Halász, fără ca să comunice fruntașilor partidului național din Valea Jiului, sau D-lui Prefect al județului.
Această convențiune între Halász - Dr. Mêrza s-a încheiat între 4 ochi.
Cum s-a stabilit, față de ofertele primite Dr. Mêrza a încheiat un târg cu un preț mai mare, 200.000 lei, pentru mărfurile primite de la Halász, ceea ce înseamnă o daună de 200.000 lei în sarcina Statului. Nu mă privește, că suma cum s-a divizat, dar stabilesc că afacerea aceasta nu era onorabilă. În ianuarie a.c. m-am prezentat la raportul D-lui Prim-Ministru, cu care ocazie era de față și Dl. Vaiada Pop Cicio, cât și deputatul Dl. Bogdan și dl. prefect Rozvan, cu această ocazie Dl. Prim ministru m-a întrebat asupra modului de distribuire a ajutorului, eu, conform celor spuse mai sus, am și raportat Dlui Prim-ministru, care cu mirare a luat la cunoștință, în urma cărora Dr. Mêrza a început răzbunarea contra mea.
D-le prezident acestea erau faptele, cu ce a fost compromis partidul național din partea D-lui Mêrza și modul cel mai murdar a denunciat pentru scopul lui măreț.
Domnule prezident
Eu și în timpul în care eram încă în opoziție mi-am făcut obligațiunea și am suferit foarte mult în Partidul Național. Îl cunosc pe Dl. Dr. Mêrza și pe cel cu care a încheiat o convenție favorabilă, pe care îl consideră ca pe un protejat al lui, dar cu jurământ dovedesc că în favoarea poporului nu face nici un pas.
Vă fac propunerea, Domnule Prezident, ca să revocați mandatul deputatului Dr. Mêrza, care a căutat să obțină rezultate morale, din toate cele întâmplate în Valea Jiului. Convingerea mea este că, dacă altul era ca deputat în Valea Jiului, s-ar fi interesat mai mult de Valea Jiului, cât și de necazurile poporului, și atunci nu s-ar fi întâmplat acel sângeros accident în Lupeni (greva din 6 august, când au fost împușcați mortal 22 de mineri - n.a.).
Muncitorii din Valea Jiului n-au votat cu Dr. Mêrza.
Nu numai cel din viață, dar și cei morți îl condamnă pe Dr. Mêrza pentru toate nenorocirile întâmplate, care acum cu orice caz are să scape de responsabilitate. Cred însă că încă sub era actualului guvern se va clarifica dreptatea în această cauză.
Primiți, Vă rog, D-le prezident…
V. Cochină m.p. Vulcan
Asupra corespondenței lui Cochină avem de obiectat numai atât, că acum puteți vedea clar și acei care încă în toamna aceasta n-au înțeles, că de ce a fost așa de urgent D-lui Halázs, ca evreii din Petroșani să dea votul pentru Partidul Național.
Cu proxima ocazie ne mai ocupăm cu această chestiune, deoarece stăruim la clarificarea ei, că ce e drept din cele spuse de Cochină în ce privește cele 200.000 lei, cu ce s-a dăunat Statul, după toate acestea cum s-a putut întâmpla chiar și reducerea oficială a primit în mod excepțional acest speditor la făină, când după Cochină i s-a cauzat o daună Statului? Acest avantaj excepțional e un articol de gazetă, pe lângă ce nu se poate considera dăunarea Statului, ca un certificat de naționalitate. Ba chiar”.
Foarte nervos trebuie să fi citit ziarul deputatul Mêrza, din moment ce deschide acțiunea la Tribunalul Hunedoara. El consideră că articolul conține „o serie de expuneri neadevărate și calomnioase la adresa mea, dându-se publicității o pretinsă scrisoare adresată de către Dl. V. Cochină din Vulcan, către organizația județeană a Partidului Național, precum și prin introducerea și comentariul acestei scrisori”.
Deputatul Mêrza arată și împotriva cui se îndreaptă: „Deoarece articolul nu este semnat, și astfel autorul articolului îmi este necunoscut, răspunderea în drept penal cade asupra lui Molnar Alexandru, șef redactor al acestei gazete, îmi extind însă acuza și asupra lui Victor Cochină din Vulcan și cer și pedepsirea lui întrucât adresa emanată de la el ar fi fost publicată cu consimțământul Dsale”.
Deputatul cere ca Molnar și Cochină să fie pedepsiți pentru delictul de calomnie prin presă, să plătească cheltuielile procesului, sentința să fie publicată în „Zsilvölgyi Napló”. În plus, se constituie și parte civilă pentru o sumă consistentă, 100.000 lei.
 După tergiversări, procesul intră în linie dreaptă. Cochină își aduce un martor, pe Petre Szalkay, care declară că el trebuia să ducă scrisoarea la Deva, la organizația județeană, însă i-a dat-o lui Molnar, fără știrea lui Cochină. Ca un veritabil ziarist, Molnar nu putea rata un astfel de subiect. A copiat-o, după care a publicat-o în ziar, fără încuviințarea lui Cochină. Care Cochină recunoaște paternitatea scrisorii, însă spune că el a scris-o pentru uzul intern al Partidului Național Țărănesc, fiind adresată președintelui organizației județene, Justin Pop, și nu presei.
Pentru delictul calomnie prin presă, Tribunalul Hunedoara îl găsește vinovat la 2 martie 1932 doar pe Alexandru Molnar, aplicându-i o amendă de 1.000 de lei (pedeapsă principală) și 500 lei (pedeapsă accesorie).
Comerciantul Vasile Cochină este achitat pentru delictul de calomnie prin presă. Mai mult, Mêrza este obligat să-i plătească lui Cochină 800 lei cheltuieli de judecată.
Ziaristul Molnar apelează astfel sentința prin care este condamnat:
„Vasile Cochină, coacuzatul, a cerut să i se admită probarea verității.
Aceasta înseamnă recunoașterea lui de a fi ajuns scrisoarea în posesiunea mea prin consimțământul său.
În cât mă privește pe mine nu e cazul să probez veracitatea. Anume, eu nu am făcut decât să public o scrisoare cu caracter public. Pentru ce cu caracter public? Fiindcă acea scrisoare s-a adresat unui partid politic, unei asociațiuni cu caracter public, chiar trebuia să fie discutată în public, căci interesa viața publică, interesa locuitorii regiunii Valea Jiului, și în definitiv interesa întreaga viață românească sub raportul onestității deținătorilor mandatelor de deputați.
Precis nu am făcut altceva decât am publicat o scrisoare în întregime, și inclusiv semnătura ei.
Nu mai interesează nici aceia că această scrisoare a fost publicată cu sau fără voia autorului.
Calomniator e acel care afirmă sau divulgă despre cineva faptele neadevărate, care l-ar expune disprețului public. 
E indiferent dacă calomnia e făcută prin grai viu, scris sau prin presă - Art. 1, art. 3 al. 1 legea XLI: 1914.
Scrisoarea e a lui Cochină, acesta și-a însușit conținutul, el a afirmat că el a divulgat cele scrise, el e deci calomniatorul. Mie mi-a spus că dovedește cele spuse, astfel am publicat scrisoarea în interesul ordinei și moralei publice.
E violat, deci, art. 1 Legea XLI: 1914 pedepsindu-mă pe mine.
On. Tribunal a violat disp. Art. 384 pct. 9 proc. penală, atunci când, bazat pe disp. Art. 53 Legea presei, a respins cererea de probare a verității.
Anume: art. 53 Legea presei e abrogat și inexplicabil.
După normele în vigoare nici procurorul, nici acuzatorul privat nu mai prezintă act de acuzare.
E violat art. 13 legea apărării onoarei aplicabil în speță acest text admite proba vericității fiind vorba de apărarea unui interes public – Art. 13 al. 1.
Acest text abrogă disp. Art. 53 Legea presei.
Cererea pentru aprobarea vericității e făcută în termen.
Sentința violează disp. Art. 572 proc. penală fiindcă am ajuns în posesiunea scrisorii în mod legal, articolul arătat, autorul scrisorii, eu n-am furat scrisoarea, deci nu pot fi tras la răspundere.
Sentința violează și disp. art. 30 proc. pen. rom.
Anume, denunțul nu e redactat conform prevederilor legale - lipsește procura specială a mandatarului. În lipsa acestuia, denunțul nu poate fi cercetat. Denunțul nu e acuzat de reclamant nici procura specială nu e la dosar, astfel acțiunea s-a prescris înainte de a fi ajuns în stare de judecată.
Mă simt nevinovat în cauză, cer achitarea mea”.
La 22 septembrie 1932 are loc la Curtea de Apel Cluj, secția III, dezbaterea principală apelativă publică. Deși înștiințat de aceasta, ziaristul Molnar absentează, așa că dezbaterea are loc în lipsă. Însă Curtea  „adoptă în totul motivele sentinței atacate cu apel”, pe care-l găsește nefondat și spune că „nu există nici o nulitate ce trebuie luată din oficiu”. Pentru aceste motive, „în numele legii hotărăște/ În baza art. 423 alin. III P. menține sentința No. 8311/ 1929 a tribunalului Hunedoara S. II  pronunțată în ziua de 2 Martie 1932”.
Deci, Alexandru Molnar, ziarist și proprietarul săptămânalului de limba maghiară „Zsilvölgyi Napló”, este înfrânt chiar de acela pe care l-a servit prin publicarea scrisorii: Vasile Cochină. Care, ca să-și scape el pielea, a inventat un martor mincinos, și astfel vinovat a fost doar ziaristul Molnar.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.